She Gladiator

CAPITOLUL VI

Ranile de pe spatele Arganei au inceput in sfarsit sa se inchida dupa doua saptamani de agonie si chin. Era capabila sa se miste din nou fara sa fie acaparata de convulsii de durere. In primele zile se simtise mai aproape de moarte ca niciodata, corpul ii cedase si cadea in inconstienta ore in sir, incapabila sa isi revina oricat de mult ar fi luptat. Si motivul pentru care acum reusise sa izbuteasca nu era puterea ei, ci ajutorul barbatului de langa ea. Noah a ingrijit-o zile la rand, stand treaz noptile ca sa vegheze asupra ei desi avea antrenamente extenuante ziua. Se spala odata la cateva zile, apa o pastra pentru ea si ranile care se infectasera si musteau de coptura. O hranea cu forta, ca pe un copil ciung, in ciuda protestelor ei. Nu intelegea de ce se dedicase ingrijirii ei atat de mult, de ce ii pasa atat de tare. Atunci cand era luat la petreceri, fura cate o sticla de alcool pe care o folosea ca sa ii dezinfecteze ei ranile. Isi risca si viata lui ajutand-o, iar acum isi daduse seama ca nu ar mai fi supravietuit daca nu il avea pe el. De data asta puterea ei singura nu mai era de ajuns.

Stranse din dinti si se ridica in picioare, reusise in sfarsit sa isi imbrace bluza din nou, dar materialul parea mai strans ca niciodata pe ranile ei inca nevindecate complet, insa trebuia sa se obisnuiasca. Isi ridica mainile, fortandu-si pielea si prinzandu-si parul in crestetul capului, incercand sa il impleteasca cat mai repede. Cand ajunse la ceafa, il trase peste umar si ii fu mai usor. Il tinuse desfacut in permanenta in ultimele doua saptamani, acoperindu-si goliciunea in fata cu el, desi majoritatea timpului statea doar pe burta pe pat. Ajunsese sa i se aplatizeze sanii. Termina de impletit si il lega cu o fasie de piele, respirand extenuata. Isi aminti cum Noah il spalase acum cateva zile, impreuna cu restul corpului ei care mai avea putin si incepea sa putrezeasca din cauza transpiratiei. Nu fusese de acord la inceput, dar materialul ala umed plimbat pe pielea ei fusese atat de placut, incat nu putuse sa se mai opuna. Iar atingerile lui nu ii provocau greata la care se astepta, desi fusese jumatate inconstienta si prea murdara sa ii mai pese. Acum voia sa se spele din nou si asa cum trebuie, dar nu in seara asta. Acum ii datora lui Noah un lighean cu apa curata si calda doar pentru el.

Se misca prin celula, privind spre fereastra exterioara si incercand sa isi dea seama cat mai ramasese din antrenament. Era deja aproape de apus, aveau sa se intoarca in curand in temnita. Facu iar cativa pasi de colo colo, furioasa pe slabiciunea ce pusese stapanire pe trupul ei. Era vlaguit si lipsit de forta, zacuse atatea zile la pat si isi pierduse toata puterea. Avea nevoie de antrenament cat mai curand, nu putea sa isi permita sa isi iasa din forma intr-un asemenea hal, mai ales cand adversarii se miscau rapid pe langa ea. Aflase de la Noah de alianta ciudata dintre Dax si Furia. Murdock confirmase. Singurul recuratat pe care Dax il antrenase vreodata cu interes fusese fratele lui, dar acum avansase. Incepuse cu Furia si se intinsese la toti. Noah spunea ca devenise foarte concentrat la antrenamente si ii trata pe toti cu seriozitate, de data asta dandu-le lectii adevarate despre lupta. Nu ii luase mult sa isi dea seama ca facea asta ca sa patrunda pe sub pielea lui Erodot. Dax celebrase probabil intamplarea dintre ea si Delgor, asa ca acum cauta sa ii ia locul.

Argana se invarti furioasa, trebuia sa iasa cat mai repede de aici si sa se intoarca la indatoririle ei pana cand Erodot nu ii ceda oferta ei lui Dax.

Nu mai avea de gand sa astepte deloc, imediat ce se va intoarce ca mentor, isi va indrepta atentia pe Noah. Acum avea si alibiul perfect. El avusese grija de ea saptamanile astea, practic ii salvase viata, ea se revansa transformandu-l intr-un gladiator adevarat. Nimeni nu va mai banui nimic, nici macar el.