Eu : Si... as putea sa stiu numele subsemnatului?
Christian : Desigur. Eu ma numesc... Christian.
Eu : Încântată
Christian : Si eu la fel.
A fost un mic moment de tăcere.
Christian : Pai... poate ne mai vedem
Eu : Ăă... da.
Apoi am zâmbit si am plecat. Ajunsă
acasa am deschis usa si am intrat. Parca pluteam pe un norisor pufos. Am lăsat sacosile in bucătărie dupa care am mers in camera mea. M-am îmbrăcat in rochita mea de noapte si m-am întins pe pat.
Ce drăguț era băiatul acela. Amelie, nu îți face aluzii pentru ca stiu ca sti ca nu te place, dar tu ii faci ochi dulci. Liniste constiinta !!! Nu-i adevarat. Ba da! Ba nu. Ba da! Off. Bine. Poate un pic. Adica... Nu in fiecare zi intalnesti un gentle-man ca el. Nu iti fa aluzii !!! Mama spune ca niciodata nu alegi de cine te indragostesti. Dar ai vazut cum era imbracat? Parca era vreun boier. Si in plus, el e foarte drăguț si... nu cred ca este de nasul tau. O fata poate sa spere. Nu mereu !!! Sti ce... ma enervezi... dar esti singurul meu prieten, in acest moment.
Oricum, continui.
Ma uitam catre tavan. Ma plictiseam. Vroiam sa dorm, dar nu imi era somn. Ma tot întreb de ce omul acela mi-a furat merele si faina. Nici nu il cunosc. Ce ciudat !!!
Pana la urma am adormit...
Dimineața aceasta m-am trezit din nou, târziu. Era 8:30. M-am grăbit cu imbracatul, incaltatul si prinsul parului. Am iesit din casă si am alergat spre brutărie. M-am grăbit atat de tare in cat m-am împiedicat si am aterizat in brațele lui Christian.
Ne uitam unul in ochii celuilalt.
Ce intens a fost !!!
Eu : Ăă... scuze -dandu-ma jos din brațele lui-
Christian : Nu-i nimic. Esti foarte... usoara
Eu : Usoara?
Christian : Da
Eu : Bine? Pai ar trebui sa plec.
Christian : Ăă... da. Si eu
Eu : Pa
Christian : Pa
Apoi am plecat spre brutărie.
Eu : Am ajuns! Sunt aici!
Emily : Ai întârziat!
Eu : Oh nu mai spune.
Apoi am lucrat in continu. Astazi chiar a fost aglomerat.
In sfarsit am ajuns acasa.
Am mers direct in camera mea si m-am trântit in pat.
Dulce somn !!!
