Capitolul 5

196 6 1
                                    

Mikaela:
Odată urcată in avion, simt cum starea mea de agitație crește de la minut la minut și sunt pe punctul de a claca.

Istoria se repetă,toate amintirile îmi năvălesc in minte,și o lacrimă mi se prelingea pe obraz..

După 5 ani îmi dau voie sa simt durerea,îmi dau voie sa simt orice

O amintire cu mama își face loc în mintea mea,eu întinsă pe patul de spital cu mama la capul meu, in timp ce mă mângâia și îmi spunea că totul este bine

Și următorul lucru ce îmi apare în minte este ea plina de sânge cu lacrimi in ochii, urmarea acelei nenorociri.

~Flashback~

Aveam 3 zile de când eram închisă în aceea pivniță,fusesem răpită de la poarta școlii pe care o frecventam

Aveam 8 ani,o fetiță de 8 ani ținută într-o pivniță cu șoareci,o cană de apă pe zi și un bol de orez fiert

Eram traumatizata, tremuram din toate unghiurilor și sperăm că tatăl meu să vin odată

Știam că va veni, ăsta a fost singurul lucru ce ma ținut în viață,este singurul lucru pentru care ei mă țineau în viața.

In după-masa celei de-a 3 zi,suntete înăbușite și ciudate se auzeau de afară,un lacăt spart,un glonț tras și mama in fața mea plina de sânge

Cu mana ce ii tremura pe pistol, cu lacrimi in ochii zâmbind, întruchiparea femei perfecte, șoptimdu-mi la ureche că totul va fi bine.

Nici până în momentul de față nu am aflat ce sa întâmplat,cine sunt persoanele ce m-au răpit sau cum și de ce au făcut-o.

Tot ce știu este că din acel moment viața mea sa schimbat.

Tată a devenit obsedat de siguranță mea,și în secunda doi am fost trântită la celălalt capăt al lumi, nimeni cu excepția tatei neștiind locul in care am fost ascunsă

Acela a fost momentul când mama a căzut la pământ,in care a calcat, totul luând amploare odată cu asasinatul tatei.

Ea fiind ce-a care la găsit mort,cu un glonț înfipt în cap, și încă 5 oameni uciși pe lângă el.

Și acum după 5 ani de la nenorocire,mama încă are tentative de suicid, stând internata în spital mai mult decât stă pe acasă.

-Alec, sună acasă și anunțai că venim, vreau o mașină la aeroport și una sa ne aștepte la spital,și un elicopter in cazul în care va trebui transportată!

-Am înțeles Mikaela.

Alec este unul din cei mai buni oameni ai mei,și unul din cei mai buni prieteni ai mei

Ne cunoșteam de 3 ani,de 3 ani in care îmi tot pășește spatele

-Gata Mikaela

-Ok

-Mikaela,doar... calmeazate, totul va fi bine

-Incerc,jur,dar ști bine ce sa întâmplat ultima dată când nu am fost langa ea,nu pot sa stau calma până nu o văd.

Într-una din serile ce aproape deveniseră normalitate de la moartea tatei, am găsit.o in cadă cu venele tăiate și cu un pistol cu amortizor lângă ea.

-Mikaela,în 5 minute aterizam, puneți centura.

-Ok

Un cuvânt,doua litere,nimic din vechea eu,și totuși sunt aceeași persoană
Aceași Mikaela,doar că, fără zâmbet, fără speranță și fără inimă

Aceasi Mikaela doar că de două ori mai frumoasă și mai periculoasă decât cred ei.

Sunt la fel dar totuși atât de diferită

Și asta îmi place, îmi place putere acestei lumi

Mă atrage în întunericul ei și încearcă să mă mistuite,dar nu știe că acest joc este al meu.

Dante, jocul asta este al meu,iar tu,nu ești decât un pion plasat la locul potrivit

Obsesia MeaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum