Iartă-mă

Cap.2

- Iar ai fost la restaurant? mă întreabă Roby când intru pe ușă.
- Da!
- Ce ai mâncat, iubito?
Mereu a vorbit frumos cu mine și s-a comportat foarte afectuos și atent, până săptămâna trecută când a avut acea scăpare. Chiar dacă m-a înșelat, nu mi-am dat seama! Avea un comportat exemplar față de mine.
- Roby..te rog! spun lăsând capul puțin aplecat.
- Mereu te-am iubit! Te rog eu, iubito, iartă-mă că am îndrăznit să ridic mâna la tine! spune luandu-ma în brațe.
Este un bărbat foarte înalt, bine făcut, cu ochii ca marea și buzele pline! Asta m-a cucerit prima dată la el! Frumusețea, mai apoi afecțiunea de care nu am avut parte niciodată!
- Roby, știm amândoi că nu mai avem un viitor!
- De ce spui asta? Îți jur că nu te mai ating! Jur! spune sărutându-mi fruntea.
- M-ai înșelat!
- Dar dacă aș accepta să mă înșeli și tu? Să fim chit!
Rămân mască!
- Te auzi ce spui? Asta ce relație mai e? spun calmă.
- Una deschisă! spune zâmbind.
- Mă duc să fac un duș! schimb subiectul pentru că nu vreau să-mi arăt uimirea la cuvintele lui.
- Mă primești în patul tău?
- Te rog frumos..! spun închizând ochii pentru câteva secunde.
- Măcar în duș! spune jucăuș.
- Nu! spun încet și plec.

Nu-mi vine să cred ce-mi cere! Dar, în același timp și eu am gândit cam același lucru! M-am simțit atrasă de Alex, este frumos și simt o tensiune sexuală între noi cum nu am simțit nici măcar cu Roby, care este primul și până acum unicul bărbat din viața mea! Deja simt o oarecare vinovăție numai că mă gândesc la Alex!
Scutur din cap și intru la duș!

După ce ies mă îmbrac cu un maieu și o pereche de pantaloni scurți foarte lejeri, mă așez în pat și-i scriu Mariei ce am pățit cu Roby.

- Ce dracu are în loc de creier?! Tărâțe! Tâmpitul! Să-ți dea naibii divorțul!
- Veve mea, dar și eu azi m-am uitat după angajatul tău! Și chiar m-am gândit la mai mult decât o privire!
- Da! Dar sper că acum nu-i vei da dreptate cu relația deschisă?
- Nu! Dar..până la urmă și eu aș fii dispusă să-l înșel fără a fii divorțați!
- Nu se compara! Tu niciodată nu ai fii avut astfel de gândire dacă nu te înșela el primul! Așa că..
- Trebuie să-mi dea divorțul! M-aș simți vinovată dacă l-aș înșela! Chiar dacă merită!
- Pune-te la somn, Evy! Mâine ai o zi grea! Nu te mai gândi! Nu merită! Te pup, noapte bună!
- Și eu te pup! Noapte bună!

Imediat adorm și visez numai ochi verzi și tatuaje! Mă trezesc buimaca de cap când aud alarma! Mă ridic din pat și merg spre bucătărie pentru a lua micul dejun și a bea o cafea!
- Bună dimineața, iubito! spune zâmbitor Roby.
- Neața! răspund somnoroasa.
Mă întind după o ceașca pentru a-mi turna cafea și imediat simt cum abdomenul lui se lipește de spatele meu.
- Ești atât de frumoasă, îmi șoptește prinzându-mi sfarcurile cu degetele lui lungi! Îmi lipsești! Vreau să te simt! Iartă-mă! Ști că te iubesc!
Respir profund și îi indepartez mâinile.
- Roby, te rog frumos nu-mi mai spune lucrurile astea! M-ai rănit! Prima dată sufletul, apoi trupul! spun aceste cuvinte lasandu-mi capul în jos.
- Mi-a fost frică să nu te pierd de aceea am reacționat agresiv!
- Te-am iubit atât de mult! Ai fost totul pentru mine! Viața întreagă! Dar, m-ai dezamăgit încetul cu încetul! Fiecare minciună și înșelăciune m-au îndepărtat tot mai mult! îi spun aceste cuvinte privindu-l în ochi și mangaindu-i obrajii.
- Mă doare sufletul pentru tot ce am făcut! Am dat cu piciorul la șaptesprezece ani minunați! Îmi pare sincer rău! Sper să mă poți ierta vreodată pentru tot!
Mă cuprinde în brațe strâns! Știm amândoi că este sfârșitul! Îl strâng și eu puternic și încep să plâng pentru toate momentele minunate sau mai puțin frumoase!
- Ești prima mea iubire! îi șoptesc plângând.
- Și tu! Orice ai nevoie în viața ta, dar orice, iubito, nu ezita să-mi ceri! Chiar dacă am distrus relația noastră prin felul meu de a fii, mereu voi fii alături când îmi vei cere ajutorul! îmi sărută fruntea și mă strânge iarăși în brațe.
Mai stăm așa puțin, iar apoi ne despărțim din brațe sărutându-ne cast pe buze!
- O ultimă cafea și un ultim mic dejun în căsuța noastră? mă întreabă.
- Da! îi zâmbesc.

Pe toată perioada micului dejun îmi spune că își va cauta o casă în apropiere de service și că nu are pretenții la nimic! Vreau numai service-ul și magazinul de piese pentru a avea un trai decent! Sunt de acord! Chiar dacă eu am muncit mai mult decât el, nu are importanta! Eu sunt împlinită cu ce am reușit să fac de una singură și mă bucur că l-am putut ajuta! Chiar dacă nu-l mai iubesc, nu pot nici să-l urăsc! Apropo jumătate din viața mea el mi-a fost alături! A avut grijă de mine când am avut nevoie, mereu m-a sprijinit, m-a alintat și m-a iubit, în felul lui, dar m-a iubit! Sunt persoane care așa sunt concepute, să iubească o persoană, dar să înșele! Nu-l voi judecat niciodată!

Ajung mai târziu decât de obicei la salon și deja văd că fetele au de lucru fiecare!
- Bună dimineața! salut când intru în salon.
- Bună dimineața! saluta aproape toate în cor.
Merg direct în birou pentru a verifica la ce oră am interviul pentru postul de masează și cel de cosmeticiana. La doisprezece și la unu. Când verific ceasul văd că mai am o oră la dispoziție, așa că mă duc să-mi mai fac o cafea și ies afară să fumez o țigară și s-o sun pe prietena mea pentru a-i povesti despre Roby.
- Waw! Și eu care credeam că e un nesimțit! spune Maria.
- E, dar..Maria, ști cât l-am iubit!
- Da! spune expirând zgomotos.