𝐖𝐡𝐨 𝐀𝐫𝐞 𝐘𝐨𝐮 || Jikook

<•Prolog•>

Nu cred în dragoste,
ci doar în dragostea imposibilă...
Nu cred în povești,
ci doar în povestea mea
Nu mă mai gândesc la mine,
ci doar te aștept pe tine...

De câteva săptămâni încoace norii cenușii parcă și-au semnat contractul deasupra cerului, lumea pare gri și prea mare decând ai plecat...
Am rămas singur..
Acum tot ce îmi mai ține companie sunt micuții de la grădinița... Exact, nu de multă vreme am devenit domnul educator.
Le spun mereu povești, dar povestea mea când? Ei bine azi, mulțumită micuțului Tawo.

Programul meu deja începuseră cu jumătate de oră înainte, doar că eu, și acum, trăiesc într-un cu totul alt univers pierdut privind acea poză.. Acea poză cu noi pe care o port mereu în buzunarul mic de la cămașă.
Nici măcar nu observasem cum Tawo își flutura mâinile în fața mea doar pentru a-și face compania prezentă

- De ce ești trist? singurele cuvinte care mă trezesc la realitate
Chiar atât de evident pare?

- Nu sunt trist.. doar gânditor...
răspund cu un mic zâmbet pe față

- Domnule Park... poate sunt copil dar am observat că priviți acea poză în fiecare zi... e cineva acolo de care vă este atât de mult dor?

Surâd la comportamentul băiețelului apoi îl ridic încet așezându-l pe piciorul meu

- De ce ești tu mereu așa curios?

- Vreau doar să fii fericit...  
Să auzi asta de la un simplu copil... doare

- Sunt fericit... răspund imediat după câteva secunde de ezitare

- Dacă ești fericit, atunci de ce nu ne mai spui povești?

- Deci asta era? Iartă-mă Tawo... De ce nu ai spus de la început? imediat mă simt prost doar prin simplul fapt că am uitat să le spun povești

Mă ridic de pe scaun lasându-l pe băiețel jos și mă îndrept spre mica bibliotecă pentru a alege o carte dar vocea micuțului Tawo mă oprește

- Nu vrem să ne citești din cărți! Vrem o poveste adevărată

Rămân surprins câteva secunde apoi îmi întorc privirea spre el

- Cum adică o poveste adevărată

- Tu ai avut o poveste nu-i așa? Vrem să auzim povestea ta! strigă Tawo făcând toată clasa să-și axeze atenția asupra mea

Să le spun povestea mea nu aveam de gând dar.. doar că... O voi face de dragul lui Tawo

- Fie.. vă plac poveștile cu lupi?

- Woah! Ai întâlnit un lup în povestea ta?! imediat curiozitatea se împrăștie și înspre a treia bancă de la perete

- Sa zicem... dar unul mai special

- Cum așa?

- Dacă tot ești curios ce zici sa ne așezăm cu toții în cerc și să încep?

- Abia aștept să aud!

Pentru prima dată în viață, toți copii din grădiniță sunt atenți la poveștile mele.. iar emoțiile mele mii și mii

Totul a început cu 10 ani în urmă...