Chitara

108 7 0
                                        

A doua zi,am mers în centrul oraşului.Stăteam lângă fântâna arteziană,lăsând ca razele soarelui să-mi atingă faţa.Nu era un concert,dar aveam emoţii.

'Pentru stomac!'

Strig eu în gândul meu.

Mâna mea tremura uşor pe corzile care vibrau un sunet plăcut.Unul câte unul,oamenii se aşezau lângă mine.Erau şi copii mici care dansau ca la o petrecere.Vocea mea a început încet să se facă auzită,intrând peste chitară .Cei din jurul meu mă priveau cu atenţie,erau plăcut surprinşi că eu,o fată murdară,am un glas de privighetoare.

Pălăria,începea să 'se înverzească'.Nu aş fi crezut că o să am un public aşa de 'întins'.Cântecul s-a terminat..

'Mai cântă ceva,te rugăm!',strigau copii uşor trişti pentru că m-am oprit.

Timp de 2 minute m-am gândit ce să cânt..Impossible!Melodia asta o auzeam la radio când stăteam sub geamul unei femei,pe Sf.Charlie.

Ora 3.Zayn era undeva prin 'susţinătorii mei'.Mă privea de la distanţă,era uimit că ştiu să cânt.

'Vă mulţumesc mult că aţi fost alături de mine!'

Iar oamenii se risipiră şi fiecare s-au dus în drumul lor.Zayn îşi pune mână după gâtul meu şi se uită în pălărie:

'Cât ai strâns?'

'410,5 de dolari'

'Wow!Hai să mergem la mine acasă să faci un duş,iar apoi mergem la cumpărături'

'Nu trebuie să mă duci acasă.Eu nu am 'acasă' şi îţi ocup spaţiu.'

'Hai,te rog!'

'O DOAMNE,LASĂ-MĂ DRACULUI ÎN PACE!'

Şi plec nervoasă pe nisipul cald ,de lângă mare.Sunetul valurilor îmi linişteau bătăile inimii.Era foarte cald,aşa că rămân în sutien.Apa îmi dădea inspiraţia pentru a compune un cântec.Mă aşez pe o stâncă,undeva mai sus şi încep să creez ritmul.Versurile le scriam pe o foaie.Dar o fată mă întrerupe.

'Hei,ce faci acolo?'

'Compun'

'Pot să te ajut?'

Dintr-o dată oamenii comunică cu mine.Uau.

'Ai un pix?'

'Da' zise ea zâmbind.

'Mersi,m-ai ajutat foarte mult.'

'Cum te numeşti?'

'Bella,tu?'

'Xandra.Am 15 ani'

Pentru 15 ani a ei,semăna cu un fotomodel bine plătit.Era blondă cu ochii verzi,înaltă şi slabă.

'Eu am 16 '

Mă privea cu atenţie şi mă întreba cum am ajuns aici,dacă am pe cineva..Să afle despre viaţa mea.Ei bine,i-am povestit,aceeaşi mimică a feţei.Uimită.

'Doamne!Tu eşti o fată bărbată!Ai un curaj mirific!'

Încep să râd..'femeie bărbată'..

După 1 oră de vorbit ca adolescentele,(am terminat şi cântecul),mergem la o plimbare pe plajă la apus.

'Mâine ne întâlnim?'

'Da,ne întâlnim tot pe stâncă.Pa.'

Eu am rămas să văd apusul mingii de foc.Cineva mă leagă la ochi şi mă târăşte după el.Eram într-un sac şi aruncată pe bacheta din spate a unei maşini..


CerşetoareaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum