The love of the mafia

Capitolul 2

     Aveam o anunita presimțire ca suntem urmărite. Ma simțeam privita si acest lucru a aprins cumva in mine in sentiment de teama care mi-a cutremurat tot corpul.
    –Lissa cred ca ar fi mai bine sa mergem mai repede nu crezi?
    –Nu! Ma dor picioarele. Mergi tu mai repede!
   In momentul ala da. Recunosc am fost cam egoista insa nu m-am gândit ca simplul fapt ca o voi lua in fața ei va declanșa totul.
In spatele meu am auzit urlete. Cunoaștem vocea. Era chiar lissa prietena mea care trebuia sa fie cu câțiva metrii in spatele meu. Insa in momentul in care m-am întors,respirația mi s-a oprit. Cineva de la spatele meu mi-a pus un sac pe cap si m-a luat pe sus. Totul era atât de ciudat si înspăimântător. Si cand ma gandesc ca voiam doar sa am o zi normala in care sa nu stau toată ziua in casa sa plâng.
    Pentru persoanele care ne-au prins zici ca eram niște obiecte. Caci ne-au azvârlit in mașina acestora de parca am fi fost moarte nici de cum inca in viata. Lissa cred ca lesinase. Iar eu eran prea speriată sa pot urla sau macar sa rostesc câteva cuvinte. Printre cusăturile subțiri a le materialului din care era facut  sacul de pe capul meu puteam zării cum lissa era întinsă pe podeaua dubitei iar una din persoanele care ne prinseseră urcase in spate pentru a se asigura ca nu incercam sa deschidem usa sau ceva.
    Am încetat sa privesc intens persoana care tocmai m-a răpit si mi-am coborât ochii spre lissa. Aceasta statea intinsa in aceiasi pozitie in care persoana respectiva a aruncat-o. Cel mai probabil daca ala nu era aici in spate as fi facut ceva. Dar ultimul lucru pe care voiam sa-l fac ar fi fost sa ne pun viata in pericol și mai tare.
    Tot ce am putut face întreg drumul a fost sa stau si sa aștept ca acest chin sa se sfârșească. Voiam sa vad într-un final unde suntem duse si de ce. Nimic mai mult. Dar se pare ca vom afla
cat de curând unde suntem duse si pentru ce.