Proiectul

Zece

Grace

Miercuri după cursurile de chitară simt că cedez nervos .

Este absurd ... paradoxal ...idiot de idioțenie... să o ia naiba pe Francesca ! . Nu doar că m-a întrerupt din partitura mea , dar și mi-a spus că nu respect tonul ! .

Și pe lângă asta ,trebuie să mă văd și cu Jared la șase jumătate . Echipa a câștigat meciul și i-am zis că îi dau o prăjitură .

Ce , nu-s așa rea . Plus că îi place atenția și o prăjiturică nu costă o avere . Nu prea am chef să lucrez la proiect ...dar nu am stat o oră jumătate să caut niște informații utile despre alchine .

Și au mai rămas încă trei zile până la prezentarea proiectului , nu pot să dau înapoi, plus că atunci când vrea , Jared are creier .

Cu chitara în husă ținând-o în mână , îl observ pe fratele lui Jared este cu tipul ăla Andre , pare că vorbesc ceva .

Mă holbez la ei până când Damon zice ceva după care cei doi pleacă în altă parte .

Este ciudat cum de tipii ăștia s-au făcut mangă acum două zile și acum umblă pe aici fără să mă observe . Nu că aș vrea asta .

Dar eram la trei metri de ei .. și nici măcar nu s-au uitat la mine . Bănuiesc că asta e experiența mea cu băieții .

Am avut doi iubiți la viața mea , unul în liceu ..dar ne-am despărțit pentru că trebuia să plece în California și mie nu-mi plac relațiile la distanță .

Celălalt m-a lăsat . Deci da , asta a fost experiența mea cu băieții ! . Dar să revenim în prezent , încă sunt nervoasă , mă simt de parcă Francesca mi-ar fi zis : Te rog Grace.. nu-i nici pe departe ceea ce trebuia să cânți... ești o chitaristă groaznică ! .

Și să-i scuip cuvintele astea între ochi . Jared mi-a spus că nu poate să vină după mine , și foarte bine , îl scutesc de zece minte de criză nervoasă .

Când ajung la ușa lui bat cu putere . Îmi deschide peste câteva clipe îmbrăcat într-o bluză largă și niște pantaloni sport .

Intru fără să salut , sunt încă supărată pe Francesca .

- Ooo...ce s-a întâmplat cu tine Gracie ?

- Nimic ! Taci o dată !

Mă rastesc eu și pun foile cu informații pe masă cu zgomot .

- Unde-i frate-tu ?

- De ce îți pasă ?

- Nu-mi pasă !

Zic eu mormăind și scot și celelalte foi . Jared își pune mâinile în sân și adună foile de pe masă .

- Ține ! Cu câștigarea meciului !

Zic eu și îi trântesc o prăjiturică mică cu ciocolată . Jared ridică o sprânceană .

- Mi-ai cumpărat o prăjitură ?

- Mhm..

- Pentru că am câștigat meciul ?

- Mhm...ce așa greu de înțeles ?!

Mă rastesc eu iar el o bagă în gură imediat . Mestecă apoi pleacă spre camera lui și eu după el cu tot cu chitară .

- Bine Gracie...

Începe el după ce închide ușa .

- ...ce ai de te-ai trezit cu fața la cearșaf ?

- Nu m-am trezit cu fața la cearșaf !