Era o zi de miercuri. Una extrem de ploioasa si intunecata. Totul parea incremenit . Nimic nu mai misca parca de frica . In lumina luni totul era nemiscat. Decat lupii care urlau haotic se mai auzeau , parca infricosandu-te.
Irela isi astepta parintii cuminte in casa. Era aproape ora 23 si eu nu ajunsesera. De obicei ei ajungeau acasa pe la 15 , dar astazi cu siguranta s-a intamplat ceva.
Irelia avea 16 ani . Era o pustoaica tare frumoasa. Avea parul lung , saten . Ochii ii erau de un negru asemanator cu culoarea taciunelui.
Parintii ei naturali au murit intr-un accident de masina cand ea avea doar 2 luni. A fost trimisa in familia unde locuieste acum . Nimeni nu o iubeste in aceasta familie. Toata lumea o pune la munca si o chinuie in cele mai urate feluri posibile. Singura persoana care a avut-o la suflet din aceasta familie a fost asa-zisa bunica care a avut grija de ea pana sa acum 2 luni , cand a murit.
Nu se stie exact cum a murit , dar Irelia crede ca a fost omorata de mama vitrega care nu o suferea nici pe ea , dar nici pe bunica-sa . Isi dorea din tot dinadinsul sa scape de ele.
(Sa lasam povestirile deoparte si sa ne intoarcem la Irelia.)
Irelia incerca sa adoarma , dar nu reusi de niciun fel . Se auzi un zgomot puternic si se duse sa vada ce era. Se simtea un miros fraged. Controla toata casa dar nu era nimic. Se mai auzi inca odata zgomotul . Se hotari sa deschida usa de la intrarea in cabana , expunandu-se la mai multe riscuri. Si le asuma si deschise usa .
Acolo era o foaie alba, cu niste pete rosi pe ea. Irelia isi inchipui ca ar putea fi de sange. Ii fu teama , dar lua biletul in casa si inchise usa.
CITEȘTI
Trădare și dezamăgire
ParanormalNu totul are un final fericit . Viata nu este roz. Oricât de fericiți am părea , defapt nu este așa. Cartea aceasta este o poveste de viață care ne arată că în viață nu trebuie să avem încredere în nimeni. Totul este o trădare și o dezamăgire