Capitolul 7: "Noul meu frate."

594 48 33
                                    

Il aud pe Harry injurand si tresar ca fript. Atipisem. Imi frec ochii buimacit si ma uit in jurul meu. Harold, cu telefonul in mana, holbandu-se nervos la el, dadea cu pumnul in perete, injurand in continuare. Ashley era langa mine; adormise. Selena citea in continuare jurnalul misterios. Ma ridic si ma apropii de Harold, care tipa precum o fata de cinci ani cand ii pun mana pe umar.

- Frate, anunta si tu inainte sa ma bagi in sperieti.

- Scuze, man. Care-i faza?

- Nenorocitul de telefon nu are semnal si se blocheaza mai ceva ca bunica pe trecerea de pietoni. Nu stiu ce naiba are si mi-e teama ca voi ramane fara baterie curand. Ar trebui sa va verificati telefoanele. Si sa iesim naibii de aici, mi-e sete de mor. Si foame.

Ma uit la Selena care parea ca nu ne auzise, apoi la Ashley, care inca doarme. Oftand, ma duc spre Ash' si o sarut usor pe frunte, facand-o sa se trezeasca, dupa care ma duc la Selena.

- Doar un moment, spune, ridicand degetul aratator in aer, fara sa isi ia ochii de la jurnal.

- Selena, trebuie sa iesim de a-...

- Stiu, stiu, am auzit.

Indoind un colt de pagina drept semn, inchide jurnalul si se uita la mine. Ochii ii sunt obositi, cearcanele incep sa isi faca aparitia. Imi inghit propria saliva si realizez ca am gura mai uscata decat hainele; sunt transpirat, desi este frig in incapere. Sau cel putin asa cred pana cand vad groaza de pe chipul Selenei.

- Umh... Hainele tale...

Sange. Tricoul meu este plin cu sange. Dar nu ma durea nimic si habar nu am de unde ar fi putut aparea. Aud apoi urletul lui Mike si vocea sa, preschimbata intr-una diabolica, in capul meu, care incepe sa ma doara ingrozitor. Ma prabusesc in genunchi incercand sa inteleg ce spune, insa cuvintele ii sunt de nedeslusit.

Apoi o vad pe ea; acea femeie, stand in fata mea, privindu-ma cu tristete. Imi murmura numele si imi intinde o mana, zambind. O intinde si pe a doua si observ in palmele ei doua fotografii: una cu Mike, cealalta cu Ashley. Incerc sa o iau pe cea cu Ash', deoarece cea cu Mike imi parea cunoscuta, Mike, baietelul tembel din clasele primare.

"Tradatorule!"

Un urlet inabusit ma face sa tresar si il vad pe Mike in spatele femeii aceleia, ridicandu-se, privindu-ma cu ura, maraind precum un caine turbat. Ma dau in spate si vad cum femeia se preschimba inapoi in creatura aceea oribila, iar Mike devine si el o ciudata creatura parca tarata din iad. Totul devine o imagine neclara, in negativ si aud pe fundal o voce cunoscuta strigandu-mi numele.

- Josh! Josh!!

- Il pierdem?

- JOSH!!

Deschid ochii panicat si o vad pe Ash' deasupra mea, cu lacrimi in ochi. Langa ea era Selena. Nici urma de Harold. Ma ridic buimac in fund si imi mangai tamplele. Sangele de pe mine disparuse. Imi trec degetele prin par si ma ridic fara sa spun nimic, vrand sa ies. Ashley ma opreste, insa.

- Plecam imediat. Promit. Harold s-a dus sa aduca niste apa de la b-...

- Singur! L-ati lasat singur?!

- Josh...

- Luati-va lucrurile. Vom muri naibii aici. Si prefer sa fiu ucis decat sa ma sinucid din lasitate.

Deschid usa si dau "nas in nas" cu Harold, care tine sticla in care se usurase acum cateva ore. Bineinteles ca este plina cu apa. De parca aveam de gand sa beau din asa ceva. Il dau la o parte si ma duc spre baie, auzindu-le pasii celorlalti in spatele meu. Apoi realizez ca ar fi prea frumos ca apa sa mearga intr-adevar, dar imi incerc norocul. Bingo.

Imi clatesc fata si iau cateva guri din apa cu gust de clor, strambandu-ma. Ii astept si pe ceilalti sa faca la fel, dupa care pornim pe drumul pe care inca nu am fost.

"Tradatorule!"

Tresar cand coridorul se lumineaza, un tunet puternic auzindu-se dinspre partea cu "ferestrele" sigilate, daca le pot numi asa. O iau pe Ash' de mana si zambesc stramb, dupa care grabesc pasul. Intram toti patru intr-o camera intunecata, pe peretii careia se afla niste picturi bizare. Pe jos, langa doua usi albe, se aflau cativa saculeti maronii la care Harold se repezeste. Intre cele doua usi, pe perete, un alt simbol bizar imi atrage atentia. Vrand sa il ating, inaintez.

"Tradato-...!!!"

Intorc capul brusc cand Selena se izbeste intr-una din usi, deschizand-o, cazand pe jos; ma uit in spate si incremenesc. Harold tipa, Ashley fuge inspre mine, dar o stare de ameteala ma cuprinde si ma prabusesc iar in genunchi, fara sa mai fiu constient de realitate.

Imi aud propria voce diabolica cum rasuna gutural, pasii grei prin coridorul luminat prea puternic, coridor pe care pasisem deja de patru ori in aceeasi zi. Incerc sa ma opresc dar nu pot, sa privesc in spate dar nu pot, sa spun ceva, dar, in zadar, caci nu pot. Voci ca de demoni imi rasuna in cap, facandu-l sa doara; fasii de amintiri uitate imi apar in fata ochilor, si fara sa vreau marai, urland:

- Tradatorule!

- Josh!

- Nenorocitule! E VINA TA. A ta si a lui!

- Josh, revino-ti!

- Vino si infrunta-ma, hai, asta ti-ai dorit mereu. TU SI EL. Sa vedem cine rade la urma! HA!

- JO-...

- TRADATORULE!

Imi vad propriul corp intins pe jos, pe Ashley cum incearca sa ma traga, pe Harold cum incearca sa o ajute, pe Selena privindu-ma derutata. Imi privesc mainile slabanoage si strang din pumnii plini de sange. Nu sunt eu. Dar nu sunt nici "el".

- JOSH!

Sar de pe jos si privesc ingrozit la ceea ce eram, de fapt, acum cateva secunde: Jake. Jake cel ucis si mutilat, imbibat de sange, maraind, privindu-ma cu ura, aratand spre mine cu mainile lui slabanoage, urland. Este un adevarat "zombie". O iau pe Ashley de mana si fug cat ma tin picioarele departe de locul ala, cu Selena si Harold pe urmele mele. Iesisem de acolo pe alta usa, care ducea direct la scari, asa ca fug rapid spre ele, aruncand o privire in spate pentru a ma asigura ca ceilalti doi erau inca acolo. Ashley incepuse sa planga, strangandu-ma de mana. Le cobor in graba, dandu-i drumul, sarind cate doua trepte si sar spre usa de iesire.

Incuiata.

Injur si intru in camera opusa usii, tinand-o deschisa pentru a intra si ceilalti. Aud, intre timp, rasul malefic al fratelui meu si tipetele lui Jake.

Daca ii mai pot spune "fratele meu", caci nu il mai recunosteam. Nu mai era acelasi Mike, era o persoana noua, un nou imbecil, plin de sine, diabolic, prins sub un blestem nenorocit.

Trantesc usa si ma uit in jur. Camera mi se pare enorm de cunoscuta, de parca am mai fost aici, de parca...

Visul. Camera din visul pe care l-am avut.

Inghit in sec si incerc sa o linistesc pe Ashley. "Cand se va opri fuga asta? Unde a disparut femeia? De ce nu puteam folosi mai nimic din jurnalul ei ca sa scapam de toate astea?"

Atatea intrebari fara raspuns.

Selena cauta disperata prin buzunare, prin micul ghiozdan, apoi caut si eu prin buzunare dupa cheia gasita la etaj. Putea fi biletul nostru de iesire. Dar mi-era teama ca aveam sa dau cu ochii de el; de noul meu "frate".


***

Mdap, stiu ca am scris o mare varza pentru ca am pierdut orice idee legata de carte, insa am promis ca va pun next si, desi stiu ca nu o sa-l citeasca aproape nimeni dupa atata timp, sper ca va place macar un pic.

Stiu ca ma urati pentru ca va tin in suspans atata, dar...Eh, ma risc. Voi incerca sa postez mai des, desi sunt in prag de examene, iar dupa examene fiti sigur ca imi voi reveni. c:


Eyes - Un joc horror,devenit realitateUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum