Mi se spune Focul Viu dar la fel ca tine am avut si eu un suflet cândva.
Cândva eram o persoana normală si radiam de fericire, simțeam gustul dragostei și devenisem brusc dependent.
Ea! Fata cu parfum de flori și zâmbetul de înger a aprins în mine fiori si sentimente pe care nu le pot descrie pentru că încă nu sau inventat cuvinte sa pot exprima ce am simțit atunci.
Și recunosc a fost dragoste la prima vedere din partea mea, asa că am îndraznit sa o cunosc neștiind că intr-o zi ea îmi va fi agonia ce va zace în sufletul meu ani la rând.
Știu că ma iubit dar nu destul de mult încât să uite că nu aveam ce să îi ofer, eram doar un puști de 18 ani, crescut într-un mediu modest.
Nu aveam luxul, mașinile scumpe si bani pe care ea ii visa.
Asa că am ajuns să fur pentru ai oferi ceea ce ea îsi dorea, prima spargere a fost la un magazin stilat de bijuteri apoi mai multe jafuri, am scapat bazma curata de multe ori.
Dar ei nu ii era de ajuns asa că am încercat sa sparg o bancă dar am fost prins.
Am fost închis 15 ani pentru jaf armat si alte jafuri.
În cei 15 ani nu i am văzut chipul, nu a venit niciodata la vizite si îsi schimbase si numarul de telefon.
În tot acest timp am realizat cu greu că eu eram doar marioneta ei, cătelușul ei care făcea pe dracu în patru sa o vada fericită
Timpul petrecut în închisoare ma făcut un monstru, iar eu sunt pregătit sa ma răzbun pe femeia care mi-a vândut sufletul.
( Aștept păreri, orice este bine venit)
CITEȘTI
Focul viu
Short Story"Simt cum îmi arde pielea Dar nu mă plâng Merit ca valuri de durere să mă acapareze Merit să ard! Pentru toate greșelile făcute de-alungul anilor Și pentru durerile provocate altora Dar o dată cu mine să ardă si ei În acest foc viu fără scăpare C...
