The book of you & I

Capitolul 3

                22 august, ziua în care viața mea s-a schimbat. Seara în care așteptam cu nerăbdare ca orologiul să semnaleze ora 00:00 pentru a celebra împlinirea vârstei la care ar trebui să mă maturizez cu adevărat... păcat că urma sa strice cineva asta...

             Telefonul îmi bâzâie atunci când pun frișca pe tortul făcut de mine. Aleksander postase un mesaj pe panoul sau „Cineva pe aici?". Zâmbesc. Era șansa mea! Instant, răspund „ Eu sunt aici" , iar la câteva minute îmi răspunde „ Tu mereu ești aici..." . Aleksander mă amuza, dar nu era genul de fericire de care aveam nevoie. Simțeam că îmi doresc ceva ce să mă aline pe plan îndepărtat. „Scrie-mi și taci" , îi răspund. Iar apoi degetele îmi ard în timp ce reîmprospătam pagina pentru a încerca să îi răpsund la mesaj instant. Nu îmi doream ca apărătorul meu să aștepte o secundă.

     De atunci... Alek a devenit poveste. I-am scăpat în brațe, psihic și mental. Devenise scăparea mea, cel ce avea puterea să îl imblânzească pe satan, iar toate stelele se înclinau în fața sa, în fața celui ce avea putere de a-mi opri timpul și gravitația, de a mă transpune în astral. Soarele apunea, dar eu eram cu Alek, rămâneam doua stele fără nume, undeva, departe de lume, erau minus multe grade iar corpurile noastre ardeau, chiar dacă erau departe . Devenisem două comete, unele născute din planete, ce și-au pierdut traiectoria și s-au ciocnit de soare, fără scăpare. Aici îmi găsisem lumina, și mai vreau să îl văd o dată să îi spun că a fost primul, să îi spun că mi-a fost final și început, să îi spun că doar pentru el mai lupt și să îi spun că tot ce fac, fac pentru noi , nu voi da înapoi.

Slavă ție, stea curată...