𝖳𝖺𝗍𝖺̃𝗅 𝗉𝗋𝗂𝖾𝗍𝖾𝗇𝗎𝗅𝗎𝗂 𝗆𝖾𝗎 •{𝐴𝑀𝐴𝑁𝑡̗𝐼𝐼}•✅

35..👨‍❤‍👨..

"Bine iubire "îl pune în brațele sale" este în regulă iubire.. Nu mai plânge"

—

În seara acea JungKook a rămas cu Taehyung și la ținut în brațele sale pe tot restu seri. Nu sa dezlipit de el nici măcar la baie pentru că și acolo îl urma Taehyung.

A doua zi-
Ce-i doi sau trezit și au rămas în pat îmbrățișați până la prânz. –Daddy...

–Da, iubire?
"Întreabă în timp ce îl mângâia pe cap"
–De ce ți-ai stins telefonul?

–Um.. Am rămas fără baterie. Dar tu? Și tu l-ai stins. Te-am văzut seara trecută.
–Păi eu.. Am vrut doar să stau cu tine..

JungKook oftează apoi se ridică ușor. –Și eu vreau să stau cu tine, dar Taehyung nu te pot face să renunți la prietenii sau familie pentru mine. Nu ar fi corect.

–Dar eu aș vrea să renunț la tot.. Au!

Primi un borbânac pe frunte –Nu gândi așa, prostuțule. Ăsta ar fi ultimul lucru pe care aș vrea să îl faci. Vreau să îți trăiești adolescența, și chiar și viața. Este dreptul tău, și nu ți-aș fura asta.

–Dar daddy.. Fără tine viața mea ar fi incompletă.. "Face ochii de cățeluș"

–Bine, bine pui.Gata,că nu ne despărțim mâine, nu? "râde fals"
–Da daddy.. Îmi voi aprinde telefonul..

–Foarte bine, iar eu voi merge să vorbesc cu niște clienți,voi reveni repede. "Îl sărută apoi se ridică din pat"

Taehyung își ia telefonul și îl deschide și după câteva minute primește un mesaj ciudat de la un număr necunoscut.

–Aish.. Iar am dat de probleme..

–LA NAIBA!"Aruncă cu pernele din pat"
–Iubire?
"Iese JungKook de pe balcon"

Taehyung a încercat să se calmeze însă nu prea reușea. –M-am.. Săturat.. Toți.. Se folosesc de slăbiciunea mea.. M-am săturat.. Doar iubesc.. Ce fac așa rău.. ?

Începe să plângă, JungKook se duce la el și vrea să îl atingă însă Taehyung se ferește.

–Iubire, ce sa întâmplat?
–J.. JungKook.. Te rog.. Lasă-mă singur!
–Taehyung, de ce ești așa dintr-odată?
–TE-AM RUGAT.. Să mă lași singur..

"Suspină și evită contactul vizual"

–Bine.. Voi pleca.. Dar te rog sună-mă când ești pregătit. Sunt îngrijorat..

Își ia haina, se încalță apoi se apropie de ușă însă nu prea voia să plece, știind că Tae nu este bine și nici măcar nu cunoștea motivul. Voia atât de tare să stea lângă el dar nu-l putea forța.

–J.. JungKook.. "Îl strigă ușor"
–Da-vrea să se întoarcă cu fața la el dar-
–Nu..Nu te întoarce.. K..kook dă-mi te rog puțin timp pentru a mă gândi la tot

–La tot sau la noi? Crezi că nu te simt? Simt că ești obosit de mine.. De noi doi..

–JungKook.. Te rog nu sunt pregătit..
–Ok, o las baltă. Nu uita să mă suni..

Apasă pe clanță și iese din apartamentul lui Taehyung..