𝖳𝖺𝗍𝖺̃𝗅 𝗉𝗋𝗂𝖾𝗍𝖾𝗇𝗎𝗅𝗎𝗂 𝗆𝖾𝗎 •{𝐴𝑀𝐴𝑁𝑡̗𝐼𝐼}•✅

2💑.

–Tati.. Mă vei da la casa de copii?
–Huh? De unde ți-a venit ideea asta?

–Păi am văzut eu un film unde un părinte murise.. Iar celălalt și-a dat copilul la casa de copii pentru a-și continua viața.. Așa vei proceda și tu?

–Of copil prostuț. "Îi ciufulește părul" De ce te-aș da? Pentru a-mi continua viața? Dar cu ce mă încurci? Fiule, tu ești micul meu dovlecel și nu te voi abandona nicicând. Trebuie să îți scoți acest gând din cap. Ne-am înțeles?

–Da.. Tati.. Dar atunci ce sunt cu toate bagajele? "Arată spre niște valize"

–Ne vom muta. Pentru a trece mai departe avem nevoie de puțină liniște.
–Dar ne mai putem întoarce aici?
–Mhm.. Când vom fi pregătiți, desigur!

–Bine tati. Mă voi duce să strâng și eu!

—**

Mutarea>>

–Tati în acest cartier?

–Da, fiule!

Ambii coboară din mașină și amândoi i-au din bagaje pentru a-le duce în noua lor casă însă dintr-o dată aud un plâns de copil ce nu a rămas ignorat de JungKook ce a lăsat cutia jos.

–Fiule, rămâi aici, voi merge să văd ce se întâmplă poate are cineva nevoie de ajutor. Mă voi întoarce imediat, bine?

–Da, tati.

JungKook zâmbește apoi se duce în locul de unde se aude acel plâns și dă de un puști ce plângea și stătea într-o baltă. –Hey, puștiule, ești bine?

Băiatul își ridică capu din pământ

–N.. Nu.. "Plânge"
–Haide sus, mai întâi.

Își întinde mâna pentru a-i oferi ajutor. Băiatul o acceptă și se ridică. –Ce sa întâmplat puștiule? De ce stai aici?

–Aici locuiesc..Dar nu vreau să intru în casă..Nu vreau să o ingrijiorez pe mami
–Te agresează cineva? Îmi poți spune?

–Mhm.. Un băiat din parc.. Dar nu el este de vină "zâmbește trist "

–Atunci cine?
–Eu pentru că eram în locul greșit.

Zâmbește puștiul iar JungKook doar îl trage în brațele sale.

–Ai un suflet atât de inocent și de cald."Îl strânge tare in brațe"

–Hei.. Sunt bine -

–Eu nu.. Am nevoie de această îmbrățișare.. "Vrea să se retragă însă puștiul îi răspunde la îmbrățișare"

–Domnule, nu fi trist. Totul va fi bine!
–De unde știi tu asta?
–Eu nu dar doamne, doamne va avea grijă de problemele tale și vei fi bine!

JungKook începe să zâmbească larg.

–Tati? "Apare Jimin"
–Oh, fiule "se retrage" El este -..

Se uită la puști –Eu sunt Taehyung

"zâmbește"

–Oh, eu sunt Jimin. "Zâmbește și el"
–V-ați mutat la noi în cartier?
–Da, la primul bloc la scara 2.

–Oh, vom fi vecini "zâmbește iar" eu cu mami locuim tot la scara 2.

–"Taehyung, treci la masă!"
–Aceasta este mami trebuie să plec.

–Bine, și nu mai plânge!

–Bine și dumneavoastră nu m-ai fiți trist. Aveți încredere în doamne doamne

Le zâmbește celor doi pentru ultima oară apoi fuge în casă la mama sa.

–Doamne, doamne?
–Este foarte inocent, Chim!
–Tati oare și el este orfan?
–Nu știu fiule dar să nu îl intrebi direct. Nu toți sunt deschiși la fel ca tine.

–Am înțeles tati și sincer aș vrea să fiu prieten cu el. Pare de treabă și este drăguț. Părul lui blond și ochii săi-

–Hey "râde"
abia ne-am mutat și deja ai pus ochii pe un băiat? Se vede cui semeni.

–Tati!! Este drăguț așa ca prieten.
–Da, da așa ziceam și eu de mama ta.