Din perspectiva lui Rose:
Nu vreau sa fiu prietena cu el. E atat de dragut, si desptept. Are atatea lucruri care imi plac la el. E perfect!! Mi.e frica. Mi.e frica ca o sa ma raneasca. Mi.e frica sa nu fiu tradata. Mi.e frica sa nu ma indrogastesc. :(((
Noaptea se lasa. Linistea apare usor. De ce oare este asa dulce cu mine Rose, dar cand vreau sa o intreb daca vrea sa fim mai mult , nu vrea? Nu inteleg. E chiar ciudat. Nu stiu. Eu o iubesc pe ea. Dar ea pe mine? :((
*a doua zi, la scoala*
Eu: Buna...
R: Hei. Adica... Salut..
Eu: Voiam sa te intreb... Eh. Mai bine lasa.
R: Nu, poti sa spui. Defapt... Imi dau seama ce voiai. Am plecat pentru ca imi era frica.
Eu: De ce? Ca nu te mananc.
R (razand) : Nu de.asta. Doar ca...
Eu: Te intrebam daca vrei sa... Fim... Gameri. Amandoi. Vrei?
Din perslectiva mea:
Nu stiu. Nu am putut sa ii spun ce simt. Nu puteam sa ii spun ca o iubesc. Nu aveam cum sa ii zic ca o ador, ca imi face placere sa stau cu ea, ca vreau sa ramana cu mine toata viata, ca are cei mai frumosi ochi din intreaga lume. Nu puteam.
Din perspectiva lui Rose:
Hmm.. Si eu care credeam ca ma intreaba daca vrea sa fim impreuna. As fi zis DA din tot sufletul. Nu stiu. Oare ma iubeste? Oare chiar nu insemn nimic pentru el? Im iubesc. Il iubesc chiar mai mult decat inainte.
R (vizibil emotionata si ranita): Pai.. Eu nu joc jocuri video, deci...
Eu: Stop. Adevarata intrebare era.. Daca vrei sa... Fim impreuna.
R: Multumesc ca ai avut curajul sa imi zici in fata. Apreciez. Dar, cred ca e cam devreme pentru asta. Nu crezi?
Eu: Ai dreptate. Imi pare rau.
*pe seara primesc un mesaj de la ea (ador mesajele lungi si neasteptate )*
Rose imi scrie:
Buna. Raspunsul este DA!. Da.. M.am fâstâcit pentru ca nu aveam curajul sa iti spun in fata asta. Te iubesc. Te ador. Esti cel mai bun lucru care mi s.a intamplat. Simt ca pot vorbi orice cu tine. Chiar daca te cunosc de foarte putin timp, mi se pare ca te cunosc de in an. Te iubesc.
...............
Cum a fost? V.a placut? La +3 likeuri pun next
