Capitolul 2

141 8 9
                                    

*HARRY POV*

Toata vacanta m-am gandit la ce a facut Malfoy pentru mine. Acum cateva luni am primit scrisori de la directoarea McGonagall in care ni se spunea ca ne putem intoarce la Hogwarts pentru a ne continua studiile, date fiind cele intamplate anul trecut.
Tot ce sper este ca anul acesta sa nu mai fiu tratat ca "alesul", "cel care a supravietuit", dar stiu ca nu se poate. Pe de alta parte, chiar imi doresc sa se intoarca Malfoy la Hogwarts. Nu, suna ciudat. Dar asa e, vreau sa se intoarca. Vreau sa ii multumesc pentru tot ce au facut el si mama lui pentru mine in timpul razboiului. Fara ei nu as fi reusit niciodata sa inving si merita din plin recunostinta mea. In plus, nu-mi pot scoate din cap zambetul ala a lui Malfoy. Nu seamana cu niciunul din zabetele rautacioase pe care mi le-a aratat de-a lungul timpului. Nu, nu, nu, uitam ultima parte. Suna de parca il plac, iar eu chiar nu o fac. Adica, in primul rand sunt cu Ginny, iar in al doilea rand..pai..in al doilea rand nu-l plac si gata. De ce sa dau eu explicatii acum? Dar cand ma gandesc la zambetul ala jur ca imi vine sa mor. Era atat de pur..nu l-am mai vazut atat de fericit. UGHHHH! CRED CA O IAU RAZNA. Ma duc sa vad ce fac Ginny, Ron si Hermione pentru ca imediat trebuie sa plecam la gara.

*DRACO POV*

Ce sa zic..a trecut vacanta, am primit scrisoarea de la Hogwarts, ce sa mai, o luam de la capat. M-am gandit foarte mult inainte sa ma decid daca sa ma intorc sau nu la Hogwarts acum ca toti ma considera doar un death eater dezgustator, dar cu ce m-ar ajuta sa stau in casa? Legat de anul trecut.. inca ma gandesc ce-o fi fost in capul meu sa-l ajut pe Potter. Mai grav. Ce-o fi fost in capul meu sa-mi permit sa ma gandesc la el toata vara. Bine, suna dubios, stiu, dar nu-i chiar asa. Adica, ma gandesc doar la ce reactie a avut si daca a fost bine ce am facut. De fapt, evident ca a fost bine. Cred ca incep sa ma inmoi si nu e bine, nu vreau sa devin moale. Trebuie sa raman dur altfel o sa fiu calcat in picioare. Doar ca atunci cand ma gandesc la Potter mi se face rau, dar nu in sensul ca mi se face greata, ma simt ametit si ma doare stomacul. Ma tem ca s-ar putea sa prind din nou sentimente pentru el. Oh, da, voi nu stiti asta. Ei bine, o sa va arat o amintire, pentru ca mi-e prea lene sa va povestesc si nu vreau sa-mi retraiesc emotiile.

*inceput de amintire*

Suntem la Hogwarts in primul an, prima zi. Am aflat ca voi fi in scoala cu Harry Potter. Sincer auzisem de el de multe ori, dar nu stiam exact cum arata sau mai multe despre el. Chiar voiam sa ne împrietenim, ar fi un vis devenit realitate sa fiu prieten cu cel ales si, de fapt, sa am un prieten.

D:"Malfoy, Draco Malfoy" ii intind mana prieteneste "ei sunt Crabbe si Goyle"

H:"Harry Potter, incantat"

R:"Harry, nu sta cu el, e un Malfoy. Astia sunt cei mai rai"

D:"Eu? Uita-te la tine. Roscovan, si o roba mostenita de acum sute de ani. Esti un Weasley cu siguranta! Potter, nu-ti pierde timpul cu fraieri de genul, nu-s de nasul tau"

Harry se uita confuz la mine, apoi la ron, se incrunta si spune:

H:"Scuze Malfoy, dar cred ca imi stiu alege singur prietenii si l-as alege oricand pe Ron in locul tau"

*sfarsit de amintire*

Da..asta a durut. Crabbe si Goyle nu mi-au fost niciodata prieteni, ei stateau cu mine de frica ca tatal meu le putea concedia parintii. Tot ce-mi doream era sa am un prieten, si voiam sa fie Potter pentru ca simteam ca e un om bun si auzisem numai de bine despre el, mai putin de la tata. Incepusem chiar sa am sentimente pentru el, si da, sunt constient ca asta ma face homosexual, gay, cum vreti voi sa ii ziceti, dar n-am simtit niciodata pentru o fata ce simteam pentru el. Simteam ca m-as putea baza pe el daca ar fi cazul, dar m-am inselat. Intr-un final am trecut peste la finalul anului 6 cand am devenit un death eater si am parasit Hogwarts pentru ca stiam ca nu mai aveam sanse, dar acum parca sentimentele revin si urasc asta.
Am pierdut prea mult timpul gandindu-ma la prostiile astea si acum trebuie sa ma grabesc ca da nu pierd trenul. Imi iau repede bagajele si fac o vraja de transportare direct pe peronul 9¾. Ajung fix inainte sa plece trenul.

*HARRY POV*

Hm:"Harry, esti bine?" spune Hermione panicata.

H:"Hm? Oh, da, da, doar ma gandeam la ceva"

Ma uit pe geam. Nu-l vazusem pe Malfoy pana acum si ma gandeam ca poate n-o sa mai am sansa sa-i multumesc, dar ce sa vezi, tocmai a aparut pe peron.

*DRACO POV*

Urc in tren, dar nu vad niciun compartiment liber, ii gasesc pe Pansy si Blaise, dar in compartimentul lor era deja multa lume si nu mai era loc. Enervantii aia de copii din anul 1 au acaparat tot trenul.
Ma plimb de colo pana colo si dau de un compartiment cu un loc liber, n-am fost atent la cine era in el, doar am intrat.

R:"Ce dracu cauti aici Malfoy si ce vrei?!"

D:"Weasley? Uh. In primul rand, masoara-ti cuvintele. In al doilea rand, nu mai sunt compartimente libere asa ca stau aici!"

Ma uit in jurul meu dezorientat pentru ca Weasley m-a dat peste cap si ma asez pe singurul loc liber, langa Potter. Blestemata fie relatia lui Weasley si Granger, le trebuia lor sa stea impreuna.
Ma decid ca ar fi cazul sa ma port mai civilizat totusi asa ca incerc sa fac conversatie, oricum nu puteam sta si sa ne strambam unii la altii timp de 4 ore cat dura sa ajungem la Hogwarts.

D:"Si..uh,ce-ati mai facut vara asta?"

Se uita socati la mine, cred ca nu se asteptau sa-i bag in seama.

Hm:"Oh, pai noi toti am stat acasa la Ron, stii si tu, in urma razboiului eu a trebuit sa pun pe parintii mei vraja Obliviate, iar Harry a trebuit sa plece de la familia Dursley."

R:"Oricum, ce te intereseaza?" zice Weasley vizibil iritat.

Hm:"Ron fi politicos, Malfoy chiar nu s-a purtat urat cu noi acum." spune Granger dandu-i un cot in stomac lui Weasley.

D:"Mhm..mersi Granger."

Hm:"Stai, tu mi-ai multumit?"

D:"Da, ok? Stiu ca pare greu de crezut dar am facut asta. Si ascultati bine ca n-o s-o mai spun a doua oara.."

*HARRY POV*

Ma trezesc din gandurile mele si realizez ca Ron si Hermione vorbeau cu cineva, ma intorc si-l vad pe Malfoy. Ma panichez si ii dau o palma din instinct.

H:"AAA.. O, scuzee, scuzeee.. m-ai speriat"

D:"Ce naiba Potter?!"

H:"Scuze Malfoy, nu te-am observat, ma gandeam la.." fac o pauza, nu-i pot zice ca ma gandeam la el, ar suna dubios "ma gandeam la ceva."

D:"In fine.. revenind, fi si tu atent Potter ca ce va spun acum o sa va schimbe viata."

R:"Mori?" zice Weasley cu o urma de speranta in ochi.

Hermione il loveste peste cap cu cartea din mana ei si imi face semn sa continui.

D:"Imi pare rau pentru tot. Am fost ipocrit si v-am tratat jalnic pe toti. Am devenit un death eater si am facut totul doar pentru ca tata sa fie mandru de mine, ceea ce oricum n-a facut. Am vrut sa par tipul dur si n-am reusit. Granger, imi pare rau ca te-am facut mud-blood, n-a fost ok. Weasley, de tine n-am ce sa zic, intre noi e o competitie din primul an doar pentru ca voiam sa fiu prietenul lui Potter. Totusi, imi cer scuze ca te-am facut de atatea ori un sarantoc. Si H-adica Potter..Imi pare rau pentru batai si jicniri, am fost gelos si revoltat si n-am gandit clar."

Ma uit la ei si ii vad cum stau cu gurile  cascate si raman muti. Ce naiba e si cu ciudatii astia, n-au mai auzit scuze? De fapt, daca stau sa ma gandesc, si eu as face asa in locul lor.

H:"Malfoy.."

D:"Potter?"

H:"In timpul razboiului ai facut ceva pentru mine, ceva ce nu multi ar fi facut.. cred ca stii la ce ma refer. Dar de ce?"

D:"Am vrut sa te ajut."

H:"Iti multumesc, chiar nu meriti tot ce ti s-a intamplat."

Simt ca inima incepe sa-mi bata mai tare si.. FUCK, obrajii mei incep sa arda, e clar ca incep sa rosesc si pielea mea alba nu ajuta la asta, asa ca arunc repede un "n-ai pentru ce Potter" si fug la baie. Ce naiba naiba e cu mine? De ce dracu simt ca imi revin sentimentele pentru fraierul ala. Bine, nu-i fraier. Dar de ce ma face iar sa ma simt asa? Frate, credeam ca am scapat de asta.

Last chanceUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum