SMS || Hope

SMS-11/Apel-6

Trei zile nu am primit nici un mesaj sau apel de la el. Totul era deprimant,desi ma enerva la culme cu toate secretele lui,imi era deja dor de el.

Matusa ma striga de jos,din bucatarie. Curioasa sa vad ce s-a intamplat,am coborat repede.

-Da?

-Scumpo,du-te si fa-ti bagajele. Ne mutam! imi zise,entuziasmata la culme.

-Ceee? De ce?! Nu se poate! Nu pot pleca!!

-Imi pare rau,dar am primit un post mai bun si nu pot rata sansa asta.

-Bine,si unde se presupune ca ne ducem?

-Pai...

-Matusa!!

-Mergem in Rusia!!

-POFTIM?! ITI BATI JOC DE MINE?!?!

-Sarah! Vorbeste frumos.

-Scuze matusa,dar sper ca glumesti.

-Nu,deloc. Acum fugi. Dimineata la prima ora plecam.

-Dar...liceul,prietenii... in sfarsit am fost acceptata si acum trebuie sa renunt la asta?

-Imi pare rau,dar nu-ti fa probleme. O sa iti placa. Si o sa it faci prieteni noi,ai sa vezi.

-Si cu limba ce fac? Nu stiu rusa.

-Vei lua ore. Iti va fi greu la inceput,dar te vei obisnui.

Am pufnit si i-am intors spatele nervoasa. Am urcat la mine in camera si m-am trantit pe pat. Cu lacrimi in ochi,i-am trimis mesaj lui Mike: "Hei. Stiu ca am zis ca nu mai vorbesc cu tine,dar... trebuie sa vorbim. Urgent."

Vazut 18:34

Am adormit asteptand sa raspunda. Cum aveam telefonul in mana,cand acesta a vibrat,m-am trezit sarind in sus,speriata.

01:05 - Mesaj

Mike: Da,ce e?

Eu: Pai... o sa plec.

Mike: 1.Siii..? 2.Unde?

Eu: Rusia.

Mike: WHAT? MUIERE,AI CHEF DE GLUME?

Eu: Nu.

Mike: Sper ca glumesti.

Eu: Nu glumesc.

Vazut 01:26

~suna telefonul~

Eu: Da?
M: Deci?
Eu: Deci.
M: De ce?
Eu: De ce ce?
M: De ce pleci?
Eu: Pentru ca trebuie.
M: Spune odata,femeie!
Eu: Matusa. A primit un post acolo.
M: Si noi ce se presupune ca facem?
Eu: Nimic:-?
M: Cum nimic,ai inebunit?
Eu: Normal ca nu.
M: Dar...
Eu: Asta e. Trebuie sa accepti. Voiam doar sa stii.
M: Sarah...nu poti pleca! Te iubesc! Ce fac fara tine?
Eu: Habar n-am,de unde sa stiu eu?
M: Te rog ramai...
Eu: Scuze,dar decizia nu imi apartine.
M: La cat pleci?
Eu: Pa,Mike. Ai grija de tine.
M: Stai,nu....

~apel incheiat~

Am lasat telefonul pe pat,si cu lacrimile curgandu-mi pe fata,am inceput sa imi adun lucrurile. La cinci eranm deja gata,imi golisem camera si asteptam sa se trezeasca matusa.