WISH FULFILLED -KIM TAEHYUNG-

-3-

        Noaptea a fost una liniștită pentru ambele parți.

Dimineața a sosit rapid, femeia trezindu-se la 06:00 pentru a pregăti micul dejun și a face puțin curat. 

La un moment dat intra în camera fiului ei și îl vede dormind într-o poziție caraghioasă. Picioarele îi erau pe jos, capul fiind astupat cu plapuma.  Îl ia în brațe încet și îl așază cu capul pe perna, îi dă un sărut pe frunte și ia loc lângă el în timp ce îi mângâie mânuța.

MH-sper că mă vei ierta cândva. Nu ți-am dat șansa de a avea un tată lângă tine pană la vârsta asta și probabil mă urăști. Am încercat să nu duci lipsă de nimic, am încercat să-i țin și locul tatălui tău dar se pare că am eșuat. Promit să fiu mai atentă la dorințele tale și voi încerca să ți le îndeplinesc pe toate. Tot ce îmi doresc este să nu suferi. 

Femeia rostește toate cuvintele cu lacrimi în ochi. Suferea și ea. Chit că nu voia să arate asta nimănui. Își adusese aminte de momentul în care a fost părăsită de soțul ei. Avea doar 18 ani iar copilul 1. Nu știa foarte multe la vârsta aia. Părinții nu i-au fost alături niciodată, iar cand au aflat că a rămas însărcinată, la vârsta de 17 ani, au dat-o afară din casă și i-au spus să nu-i mai caute niciodată. Ei bine, fata asta a și făcut. S-a descurcat singură. Mai greu, dar s-a descurcat.

 Cand s-a născut copilul, a știut pentru ce luptase în toți anii și pentru ce avea să lupte.

Cei doi locuiau la tatăl băiețelului acasă, dar după ce acesta a plecat s-au mutat și ei. Își amintea de ziua în care au plecat de acolo. Era cu copilul în brațe care gângurea și îi zâmbea mamei lui, făcând-o pe aceasta să uite de probleme pe moment. Nu știa ce să facă, unde să se ducă, ce avea să se aleagă de viitorul lor. Era în mijlocul unui parc cu lacrimi pe obraji, dar totuși îi zâmbea micului iepuraș, sau cel puțin încerca. Avea banii împărțiți leu cu leu pentru următoarea etapa a vieții lor. Cu puțin ajutor de la prietena ei, a reușit să se mute în casa unde locuiește acum cu micul băiat.

JK-m..mami? de ce plangi? Aceasta nici nu a realizat cand fiul ei s-a trezit. Și-a șters rapid lacrimile de pe față și i-a zâmbit băiatului.

MH-bună dimineața, puiule! Mami nu plângea, doar ce mă spălasem pe față și mi-a intrat săpun în ochi.

Și-a dat seama că femeia îl minte, dar era prea somnoros pentru a mai pune întrebări. Tot ce știa era că mama lui avea nevoie de o îmbrățișare în acel moment iar în secunda următoare își îmbrățișa mama cu toată puterea lui.

JK- te iubesc, mami! Femeii îi dăduseră din nou lacrimile.

MH-și eu puiule. Și eu te iubesc .

Stăteau pe marginea patului îmbrățișându-se de aproximativ 3 minute.

JK-ești bine, mami?

MH-da, Kookie. Sunt bine, nu-ți face griji. Poți să mergi să te speli pe dințișori, eu îți voi aranja patul.

JK-mersi.

Acestea fiind spuse, copilul intra în baie, iar cand ușa se închide, femeia pica în genunchi plângând din nou.

MH-de ce ii se întâmplă lui astea? Nu a greșit cu nimic.

Așa este. Mereu cand ceva rău ni se întâmplă, ne întrebăm "de ce noua?" așa a fost sa fie. Ceva rău s-a întâmplat acum, dar ceva bun se va întâmpla în viitor. Trebuie să rămânem optimiști și să ne trăim viața la maxim pentru a întâlnii și lucrurile bune din ea. 

MH-gata, trebuie să fiu puternică. Se ridica și începe să-i facă patul băiatului.

JK- mami, domnul Taehyung... pot să-l invit la micul dejun? Intreabă imediat cum iese din baie.

MH-pui, nu știu ce să zic. Probabil are treabă sau poate chiar doarme acum. Nu-l putem deranja.

JK-te rog mami. Promit că dacă nu vrea nu-l forțez. Te rog! Te rog! Te rog! Acesta face clasicii ochi de Bambi știind că mama sa nu îl refuza niciodată.

MH-bine, fie. Fugi și cheamă-l. Vrei să vin și eu cu tine?

JK-NU! Mă întorc imediat cu noul meu prieten!

Acesta fuge pană la ușa noului său vecin, mama sa urmărindu-l cu privirea din dreptul geamului.

Ajunge și bate în ușa bărbatului, așteptând să-i răspundă. 

-persp. Taehyung-

Stăteam pe canapea și urmăream știrile. Petrecerea de aseară m-a relaxat. Am fost împreună cu prietenii mei iar asta m-a făcut extrem de fericit. Aproape închideam ochii dar am auzit o bătaie în ușă. Curios fiind, mă dau jos de pe canapea și fug spre ușă deschizând-o. Îl văd pe băiețelul vecinei care mi-a dat pastila. Nu știu de ce, dar mă bucuram să-l vad din nou. Ii zâmbesc și îl salut.

TH-hei, puștiule!

JK-bună dimineața!

TH-ești bine? Unde este mami a ta?

JK-d..dom..domule?

Acesta începea să se fâstâcească în fața mea. Se intimidase și era atât de drăguț încât iți venea să-l mănânci.

TH-Jungkook, vrei să mi spui ceva? Îl întreb lăsându-mă pe vine pentru a-i putea vedea fața.

JK-p..putem fi pr..prieteni, domnule? V..Vă rog?

Nu orice copil ar fi venit la tine să te întrebe "vrei să fim prieteni?" cand abia v-ați cunoscut cu o seara în urmă. Ceva m-a întristat cand l-am auzit. A rostit întrebarea mai mult șoptit și pot să jur că am vazut și lacrimi în ochii săi.

L-am ridicat in brațele mele, am intrat în sufragerie pentru a-mi lua telefonul și cheile apoi am închis ușa de la casă cu micuțul care suspina cu capul pe umărul meu. Am realizat că eu nici nu i-am răspuns la întrebare .

TH-sigur, puștiule. Vreau să fim prieteni. Crezi că-mi poți face cunoștință cu colecția ta de mașinuțe?

Imediat cum am rostit răspunsul m-a strâns în brațe mai tare si mi-a șoptit:

JK- vă mulțumesc! Și da, ele abia așteaptă să vă cunoască.

TH-nu-mi mulțumi! Te rog să nu mai plângi. Crezi că mami a ta mă va primi și pe mine acasă la voi?

JK-sunt sigur.

Îi zâmbesc și ies din curte, mergând spre casa lor. Nu doar el era bucuros că am devenit prieteni. Eu mă bucuram că pot să-l fac să se simtă fericit și, la rândul meu, și eu eram fericit că sunt prieten cu micul băiat.

TH-ai luat micul dejun?

JK-nu. 

TH- de ce ? Trebuie să papi ca să crești.

JK-cand m-am trezit mami plângea și era foarte tristă. Cand m-am dus la baie am auzit-o că începuse să plângă din nou și după m-am rugat de ea să mă lase să vin la dumneavoastră ca să vă întreb dacă vreți să fim prieteni.

Plângea? Mama lui plângea, dar de ce oare?

TH-de ce a plâns?

JK-și ei îi este greu chiar dacă nu vrea să recunoască.

TH-promit că o să încerc să o înveselesc astăzi.

JK-vă mulțumesc.

Doar îl îmbrățișez și el îmi răspunde strâns. Ajung în fața casei iar ușa le este deschisă de către femeie imediat.

Hello:) Ce faceți? Cum a decurs ziua voastră?💜💜