P.S. Te iubesc ! |pauză|

Capitolul 1 - Detenţie.

            - Katherine, ţi-ai luat mâncarea, mă întreabă mama chiar înainte să ies din casă.

            - Da mamă, spun şi ies din casă apoi încep să alerg spre şcoală pentru că eram în mare întârziere.

            Am ajuns la şcoală şi am intrat în clasă chiar înainte cu un minut să intre profesorul. M-am aşezat într-o bancă din spatele clasei şi mi-am scos cărţile pregătindu-mă pentru oră.

            În timp ce profesorul făcea prezenţa mi-am aruncat privirea pe geam. Pe uşa şcoli tocmai intrau un grup de cinci băieţi şi două fete, cu două clase mai mari ca mine dacă nu mă înşel. Grupul lor mereu întârzie la ore şi totuşi, nimeni nu are nicio treabă cu ei.

            - Katherine, te deranjez ? mă întreabă profesoara de mate care se oprise din predat şi se uita la mine.

            - Scuzaţi-mă, spun şi îmi mut privirea la tablă apoi încep să scriu tot ce am pierdut.

*

            - Kate, Kate aşteaptă ! auzeam pe cineva că mă strigă, m-am întors şi am văzut-o pe Danielle care fugea spre mine.

            - Ce-i cu atâta grabă, o întreb când ajunge lângă mine.

            - Vreau să plec de la şcoală şi Denis nu a venit azi la şcoală ca să vină cu mine, te rog, te rog, te rog hai cu mine, spune făcând nişte ochii de căţeluş.

            - Dani, şti că eu nu plec de la şcoală, nu am chef să intru în probleme, spun în timp ce am pornit spre dulapul meu.

            - Haide, nu o să se întâmple nimic.

            - ...

            - Te rog, spune ea prinzându-mă de braţ şi chiar în momentul ăla se sunase de intrare. Haide, e ultima şansă.

            - Ok, e prima şi ultima dată când fac asta, spun şi pornim spre ieşire.

            Am ieşit rapid din şcoală şi imediat parcă mi s-a luat o piatră de pe inimă pentru că nu ne văzuse nimeni.

            - Unde credeţi că plecaţi domnişoarelor ? auzim o voce groasă din spatele nostru.

            Ne întoarcem uşor pe călcâie şi îl vedem pe directorul şcoli care statea în faţa noastră, cu o privire dură care ne dădea de înţeles că am intrat în probleme. Am înghiţit în sec şi am aşteptat să ne zică ceva sau să mă trezesc şi ăsta să fi fost doar un vis, pentru că în momentul de faţă îmi venea să intru în pământ.

            - În biroul meu, acum ! spune directorul şi intră înaintea noastră în şcoală.

            Îl priveam pe director cum bate cu un pix în biroul lui de lemn negru, uitându-se la noi.

            - Domnişoară Danielle, parcă am mai fost o dată în situaţia asta şi v-am spus ce o să se întâmple dacă se mai repetă.

            - Ştiu domnule dar.

            - Nici un dar ! Şi de data asta ai luat-o şi pe Katherine cu tine.

            - Vă rog să ne scuzaţi, nu e vina lui Danielle, e numai vina mea, eu am acceptat să plecăm.

            - Nu mai vreau să aud nimic, de data asta trec cu vederea, dar nu scăpaţi aşa uşor, în după-masa asta o să rămâneţi după ore şi o să trebuiască să faceţi curat în sălile de la etaj.

            - Da domnule, spun eu cu Danielle apoi ieşim din biroul lui.

____________________________

Păi, pentru început nu e foarte interesantă, dar o să fie mult mai bine sau ca de obicei, în capul meu sună bine, dar când o scriu nu mai iese nimic bine. Sincer, eu deja ştiu şi finalul poveşti şi după mine cartea asta o să aibă cel puţin două volume, dar văd cât o să mă ţin de ea.

Nu uitaţi să îmi lăsaţi păreri, critici şi voturi.

~CoOkieh