P.S. Te iubesc ! |pauză|

Capitolul 5 - Dacă tu zici.

Ok, ştiu că nu am mai pus un capitol de...mult timp, dar să privim partea plină a paharului, acum e vară şi am mai mult timp, deci sper că o să scriu mai mult.

Nu ştiu cât de bună e partea asta, dar sper că o să vă placă.

P.S. sper că nu e o problemă ca am folosit emoticoane când vorbeau prin mesaje ( o să vedeţi voi ) dacă e...să-mi spuneţi că o să le scot.

P.S.S. primul care comentează are dedicaţie.

_________________________

*Perspectiva lui Mike*

            Am auzit maşina tatălui meu în faţa casei aşa că am închis leptopul şi m-am trântit în pat, luând cartea de pe noptieră. Am deschiso undeva pe la jumătate şi mă holbam când la ea, când la uşa camerei, aşteptând în linişte ca tata să intre. Eram sigur că o să o facă, mai ales că azi am ajuns din nou târziu la ore urma să îmi ţină o predică cum că nu e bine ce fac.

            - Mike ?

            - Sunt aici ! am strigat şi mi-am îndreptat privirea spre paginile cărţi.

            Intrase imediat în camera mea când îmi auzise glasul.

            - Ce mai faci copilule ? strâmbasem din nas la ce spuse. Mereu îmi zice copil, dar la naiba, am 18 ani, cât timp maia re de gând să îmi zică copil ?

            - Citeam, îi spun şi dau la următoarea pagină.

            - Cu cartea ţinută invers ?

            - Vroiam să văd dacă te prinzi. Am întors cartea şi am început să citesc printre rânduri.

            - Mike, fi atent la mine. Mi-a luat cartea din mână şi a aşezato pe noptieră. M-am ridicat în şezut, aşteptând să continue, cu toate că deja ştiam ce urma să spună. Ştiu că dacă sunt directorul şcoli ai impresia că poţi face ce vrei, dar gândeştete că dacă se află că las elevi să facă chiar ce vor ei pot să rămân fără servici şi tu poţi la fel de uşor exmatriculat.

            Am oftat. Cine ar putea să îl prindă că ne lasă să facem ce vrem ? Cu toate că nu aş vrea ca tata să rămână fără muncă şi eu să fiu exmatriculat. Cu toate că faza cu exmatriculatul nu sună aşa de rău, vreau să spun că nu aş mai avea teme stupide la matematică...ok, matematica îmi afectează gândirea complet. Să întârziu la şcoală sau să plec când vreau de la şcoală nu mai era o obţiune.

            - Bine, o să încerc să fiu mai responsabil de acum.

            Mi-a zâmbit şi mi-a ciufulit puţin părul. Urăsc când face asta şi el ştie bine, dar continuă să o facă.

            - Să nu stai mult.

            - Bine. Noapte bună, i-am spus înainte să iasă din cameră.

            - Noapte bună.

            A închis uşa în urma lui apoi am putut auzi cum a intrat în camera lui.

            Am intrat în baie, cu gândul să fac un duş apoi să mă pun să dorm. Dacă vreau să nu mai întârziu la şcoală trebuie să nu mai stau până târziu. O să fie greu.

            *

            Am ieşit din duş şi mi-am pus o pereche de boxeri pe mine. Părul îmi stătea pe ochii aşa că am dat o dată cu mâna prin el şi l-am dat pe spate. Din dulap am scos un prosop şi mi-am frecat puţin părul cu el apoi am intrat în cameră, lăsându-mi prosopul în cap.