Ma simt....ciudat....totul...se învârtein jurul meu...Capul începe sa ma doară,iar vederea mi se făcea din ce în ce mai blurată. Mă ridic din pat sa-l chem pe Reiji,însă cad în genunchi, îmi las capul pe jos și îmi pun mâinile în cap. Aud cum se deschide ușa,și ceva ma ia pe sus. Nu puteam vedea cine e. Merge cu mine pana aud încă o ușă și se simte o micuță adiere de vânt,semn că am fost dusă afară. Auzeam încontinuu șoapte și capul mă durea din ce în ce mai rău. Sunt lăsată jos pe iarbă,iar acel cineva care mă adusese afară îmi tăiase din spate hainele. Spatele meu acum era gol. În secunda următoare, simt cum ceva se mișcă în spatele meu și carnea cum se rupe încet,foarte încet. Carnea mi se rupe cu totul, iar sângele începe sa-mi curgă ca o cascadă pe spate. De țipat nu puteam,nu mai aveam voce. Din spatele meu simt cum iese ceva. Oasele îmi trosneau necontrolat. Auzeam tot în surdină,în afara de acele șoapte,care se auzeau din ce în ce mai tare. Intru-n final, ceea ce îmi ieșise din spatele meu,ieșise cu totul. Tot corpul mă durea în ultimul hal. Șoaptele se opresc,auzul îmi revine,însă vederea încă îmi era blurată,iar vocea praf. Acel cineva se apropie de mine și folosește ceva ce se simțea ca o vată foarte moale și spirt și îmi dă pe spate. Câteva minute bune am simțit usturimea aia de 10 ori mai rău decât o simțeam normal. Peste câteva secunde, n-am mai putut rezista la atâta durere și leșin.
Puțin mai târziu
Mă trezesc înapoi în camera mea. Toți erau în jurul meu. Reiji și Shu erau panicați,iar ceilalți 4 se uitau ca curcile în lemne la mine (Eu): Ce...ce dracu...cum am ajuns înapoi în cameră? (Reiji): Satan ajuta ca te-ai trezit (Kanato): Mișto aripi (Eu): A-Aripi? Ce aripi?
Îmi întorc capul și văd că patul era plin de sânge și pene negre și verzi ca părul meu,dar ceva mai închis (Eu): A-Asta a ieșit din spatele meu? Stai...cineva m-a dus afară...*mă ridic in fund*A fost unul din voi? (Ayato): Da ma,ca noi știam ca îți dau aripile (Reiji): A fost mama ta (Eu): A.......STAI*mă uit în jos și am doar topul negru cu bretele foarte subțiri si sub sutineul* Satan ajută... (Reiji): Te vindecase ea,apoi a folosit magia să ai hainele ca noi. Nu de alta,dar după știm cu toții ce ar fi urmat*se uita la Laito* (Laito)*zâmbește inocent* (Eu): De parcă ar și avea pe ce sa pună mana,dar na. E totuși un avantaj pentru mine,jucând baschet
Toti ies din camera mea,mai puțin Reiji care se pune la marginea patului (Reiji): Am fost întrebat dacă ai avut note bune la vechea școală și trebuie sa dau un răspuns afirmativ și am nevoie de carent (Eu): De unde dracu vrei sa ti-l dau? (Reiji): Nu e nevoie că a apărut unde te-a găsit Ayato. Cel mai probabil mama ta îți aduce treptat lucrurile aici*scoate carnetul din buzunar și se uită în el* Awww,ce drăguță erai
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
(Eu): E poza din clasa a 2-a (Reiji): Nu te-ai schimbat mult (Eu): Stiu. Dacă aveam înălțimea unui pitic de gradina,credeau ăștia ca și acum am 7-8 ani (Reiji)*se uita prin carnet*: Hm,ai note destul de bune (Eu): Cum mergeam la antrenamet la baschet,aveam și zile pe care le pierdeam,și ma chinuiam sa învăț sa pot trece (Reiji): Aha (Eu): Și...școala respectivă...E plina de oameni? (Reiji): Nu,sunt ființe supranaturale (Eu): Satan ajută! (Reiji): Am pus în dosarul tău ca practici baschet. Am nevoie de hobby-uri (Eu): Cantatul...scrisul...desenatul (Reiji): Asta-i tot? (Eu): Sunt cele principale. Chiar vrei sa le știi pe toate? (Reiji): Nu....astea sunt de ajuns. E pentru școală,nu am nevoie de ceva inapropiat,deci astea sunt bune.*scrie pe o foaie* Probleme mintale? (Eu): ADHD,anxietate,simptome de depresie,bipolaritate,PTSD (Reiji):...Ok....Am terminat cu dosarul. Plec sa dau dosarul. Ai nevoie de ceva din oraș? (Eu): Niște energizante (Reiji): De care? (Eu): Monster (Reiji): Și...câte? (Eu): Un bax întreg (Reiji): Bine...altceva? (Eu): Atât (Reiji): Bine. Am plecat*pleacă*
