Probabil langa el || Kai Parker

Capitolul 41

 Emma - needitat

"Deci...tu chiar il iubesti asa mult pe Kai? Vreau sa spun...uh, adica, acea senzatie puternica pe care o am pentru Ric, o ai si tu pentru fratele meu?" se balbaie Jo incercand sa inteleaga mai bine cum de-l pot iubi pe fratele ei. 

Elena m-a implorat sa ma intorc inapoi la petrecere. Mi-a explicat ca este o perioada complicata pentru ea si Bonnie, spunandu-mi sa ii fiu alaturi. Cred ca asta o sa fac, dar nu pot decat sa ma gandesc la el in timp ce ele imi adreseaza intrebari despre Kai, cand Bonnie se ridica de la masa pentru a  aduce sucuri noi sau altele.

Sincer, la inceput, cred ca l-am urat. In acest moment nu mai sunt sigura de nimic. Simteam pericolul la fiecare pas si atingere a lui, chiar si cand eram in acea lume. Kai a descoperit acesta latura a mea. Daca pericolul avea legatura cu el, atunci mie imi placea la nebuie sa ma alaur in jocul lui, chiar daca el facuse deja regulile. Propriile lui reguli.

Iar eu nu am avut nimic impotriva cu asta, tot ce-mi doream, era sa fiu mai aproape de el, in clusiv in momentele mai rele, cand ma respingea. Am realizat dupa un timp ca mintea mea bloca acest lucru, ca nu dorea sa-l lase pe el sa ma distruga. Dar era deja prea tarziu, el isi facuse loc in viata mea, mintea mea si inima mea.

In viata mea la momentul actual avea loc o mare batalie. Intre ce ar trebui sa fac si ce vreau sa fac. Daca aleg prima varianta, va trebui sa-mi continui viata alaturi de prietenii mei si sa renunt la Kai, pe cand, daca o aleg pe a doua, poate voi renunta la unele persoane, dar voi fi fericita alaturi de Kai, sau cel putin asa cred.

Am sperante, bineinteles, si poate exista mai multe variante la care nu m-am gandit inainte legate de scaparea lui. Poate nu trebuie sa fac ceva din exterior, ci din interior, dar el este singur acolo, deci singura varianta ar fi sa ma bazez doar pe el. Nu sunt sigura daca am dreptate, dar acum, va trebui sa mai astept pana sa actionez din nou. Totul este inca destul de proaspat si Bonnie inca este foarte suparata.

Jo ma atinge afectuos pe umar.

"De  ce trebuie sa discutam despre mine? Este petrecerea ta Jo, disteaza-te" ii zambesc, incrucisandu-mi picioarele sub masa. 

"Scuze Emma, doar ca el pare a fi singurul subiect care te intereseaza in ultima perioada. OH, si crede-ma ca urasc sa vorbesc despre nunta, ce rochie de mireasa non-hidoasa a-si putea sa-mi aleg si multe altele la care nici nu vreau sa ma gandesc. Este foarte obositor" se bosumfla si isi lasa capul in maini.

O inteleg, chiar o inteleg. Este insarcinata, se marita curand si fratele ei nebun ( de care sunt indragostita ) a aparut din nou in viata ei dupa atatia ani. Nu stiu cum as fi reactionat daca eram in pielea ei, dar tot ce pot sa fac acum este sa-mi vad de ale mele si sa rasuflu linistita ca nu ma casatoresc curand si nu sunt gravida.

Strang usor din ochi si ma rog  sa nu adorm acum si pe acesta masa plina de farfurii goale.
Bonnie se intoarce, punandu-se inapoi langa mine si isi continua conversatia despre acel leac pe care vrea Elena sa-l ia. 

Am ajuns in punctul cand nu ma mai pot concentra asupra conversatiei, incercand sa-mi mut atentia aspura unui lucru pentru a nu adormi. Si am gasit ceva, resturile de mancare.

"Vorbind de lup.." ranjeste Elena, uitandu-se la telefon pret de cateva secunde si continua "Ok, chiar trebuie sa plec, mi-a dat locatie unde trebuie sa fiu in zece minute" se ridica in picioare si spune repede "Pa fetelor!" ne da cate o imbratisare la fiecare si dispare spre usa.

"Minunat, Damon a rapit-o pe Elena, deci am ramas doar noi trei" isi indreapta privirea spre Jo "Deci... ai vrea sa continuam petrecerea in alta parte?"

O privesc pe Jo si raspund:

"Cu siguranta petrecerea lui Jo o sa continuie in patul ei de aproape trei persoane. Am dreptate?"