Mergem in camera lui. Aprinde lumina si pot observa ca are multe postere pe pereti. Multe sunt cu fete, nu il judec doar e baiat.
-Bei? Ma intreaba el in timp ce deschide sticla.
-Mda, dar nu prea mult.
-Te duc eu acasa, daca e ceva.
Aw, ce dragut a sunat asta "Te duc eu acasa, daca e ceva".
-Bine. Spun si iau paharul lui, care era mai plin decat al meu.
Imi zambeste si isi umple si celalalt pahar. Ii zambesc si eu inapoi. Zici ca-s beata si n-am baut inca niciun pahar. Ma simt ciudat in preajma lui Dylan, adica, nu ciudat, dar simt mii de fluturasi dansandu-mi prin stomac, picioarele mi se inmoaie cand imi zambeste, ce dracu imi face baiatul asta?
Doar nu ma indragostesc de el, nu? Sau m-am indragostit deja? La naiba! In momentul de fata, intreaba-ma cum ma cheama si imi va lua ceva pana ce imi voi aminti.
Ma simt atrasa de Dylan, dar nu cred ca e vorba de iubire sau ceva. Si in plus, sentimentul nu e reciproc.
-Sigur vrei sa bei ala? Ma intreaba el si imi face semn spre paharul din mana mea.
-Mda. Spun eu nesigura.
N-am mai baut, bine, n-am mai baut whiskey. Am mai consumat bauturi alcoolice inainte.
Se aud doua batai in usa care ma fac sa tresar. Pe usa intra doi baieti si o fata. Unul dintre baieti se uita la mine, in timp ce celalalt baiat se uita la Dylan si ii zambeste.
-Sa vezi si sa nu crezi! Blake in persoana! De cand nu ne-am mai vazut. Spune tipul care se uita la Dylan, dupa care isi muta privirea asupra mea.
-Nu stiam ca ai prietena! Sa va tina!
-Matt... Spune Dylan
-Dylan, insfarsit ai si tu o iubita! Insfarsit! Spune tipul, intrerupandu-l pe Dylan
-Matt!
-Iubirea e frumoasa, pustiule. Nu esti cu ea doar ca sa i-o tragi, nu?
-Matt! Tipa Dylan deja enervat.
-Da?
-Evelyn nu este iubita mea.
-Sa ma impusti! Credeam ca...scuze, frate! Dar chiar pareti cuplul perfect.
Cuplul perfect? Suna bine, pacat ca nu suntem nici macar un cuplu. Ce tot spun? Suntem prieteni. Si din nou, sunt atrasa de el, dar nu e vorba de iubire sau ceva.
-Evelyn, el este Matt, verisorul meu. Spune el jenat de toata situatia de mai devreme.
-Incantata! Spun eu si ii zambesc lui Matt.
-De asemenea! Spune el si imi zambeste.
-De ce ai venit pe aici Matt? Il intreaba Dylan.
-Am venit sa vad cum mai esti. Nu stau prea mult.
-Aha.
-Evelyn, ea este iubita mea Mya. Spune Matt si o isi pune mana in jurul taliei Myei. Iar el e Jacob, un prieten. Spune si arata spre tipul care se tot uita la mine.
-Incantata! Spun eu
-La fel! Spune ea si dam mana prieteneste, in schimb Jacob doar imi zambeste.
Ii zambesc si eu inapoi, dupa care ma uit la Dylan, care era tot rosu la fata. Linistea incepea deja sa para enervanta, pentru ca nimeni nu mai spunea sau facea ceva, doar ne mai schimbam priviri unul altuia.
-Si...vreti sa beti? Intreb eu, spargand linistea.
-Da! Spune Matt si imi ia paharul si il da pe gat.
-Eu ma duc pana jos sa mai aduc ceva de baut si cateva pahare. Spun eu si ies pe usa.
Merg pe holul lung, pana ce ajung in fata scarilor. Cobor prima scara, si vad o fata si un baiat urcand pe scari. Trec de mine si intra intr-o camera, imi intorc privirea inapoi spre scari si apoi cobor jos. Merg in bucatarie si incep sa caut pahare. Deschid aproape fiecare dulap, dar nu gasesc niciun pahar.
-Cand am nevoie nu gasesc...misto! Imi spun eu.
-In dreapta sus! Aud o voce in spatele meu si tresar, ma intorc sa vad cine e si vad un baiat inalt, cu parul brunet, ciufulit si ochi caprui, care fuma linistit si ma privea de ceva vreme.
In bucatarie eram doar eu si el, restu' fiind pe la piscina, sau dansau, sau erau intr-o camera, ca si cuplul de mai devreme. Deschid dulapul din dreapta de sus si gasesc pahare.
-Mersi! Spun.
-Nu ai pentru ce!
Acum mai trebuie sa gasesc o sticla de whiskey si dupa ma pot intoarce inapoi in camera lui Dylan.
