You, me and them

Pregatiri pentru "nunta"

- Da! exclam eu entuziasmata. Bineinteles ca asa vom face! Nu ma voi casatori cu nemernicul care mi-a ucis tatal nici daca ar fi ultima persoana de pe pamant.

- Draga mea, nu cred ca e nevoie sa tipi incat sa te auda tot castelul... spuse mama.

John chicoti. La fel si eu.

- Cred ca ar trebui sa il anuntam pe Tom... murmur eu.

Mama insista ca John sa ne urmeze indeaproape. Tot la insistentele mamei mele, mi-am schimbat tinuta, alegand o pereche de blugi gri si un tricou alb. Ajunsi in camera principala a castelului, Tom zambi arogant:

- Deci? intreba monstrul uman.

- Am decis sa ma casatoresc cu tine doar pentru binele regatului meu! ii spun eu.

- Perfect! Duminica viitoare ne vom casatori! Sper ca te vei stradui sa arati bine.

- Dar...

Nu reusesc sa-mi termin propozitia, fiind intrerupta de mama:

- Ne vedem duminica! spuse ea tragandu-ma de mana. Haide sa iti luam masuratorile pentru rochia de mireasa!

Ajunse in camera mea, mama mi-a spus ca ajunsa in America, va trebui sa continui facultatea pe care am inceput-o: design vestimentar...

- Ok. Dar unde voi locui? o intreb eu, curioasa.

- Ma gandeam ca nu ma mai intrebi! Vei sta la sora mea, Clara si la fiica ei (verisoara ta) Anne!

- Yay! Ma inteleg asa de bine cu ele! exclam eu fericita.

- Ma bucur! Acum haide sa concepem o lista cu lucrurile pe care va trebui sa le iei cu tine in L.A.

Timp de cateva minute, scriu pe o lista, dupa care i-o arat mamei:

Lucruri de luat in calatorie

* Haine

* Pe Brian

* Diploma de terminarea primului an de facultate

* Bani

* Perie, trusa de machiaj etc.

* TOTI papucii mei

- E OK.

Dupa 3 zile

Azi e nunta... Imbrac rochia pe care oricum nu o voi purta, deoarece voi fugi in avionul personal inainte sa imi fac aparitia. Mi-ar fi placut sa o port la nunta mea reala... Nu una falsa... Dar in fine.

Ma uit la dressingul meu gol, toate hainele mele fiind in multele bagaje, care au fost deja duse noaptea trecuta la avion de catre John si 2 barbati din castel. Ma uit la poza tatalui meu de pe perete... "Nu ai fi prea mandru de mine. Cum pot sa imi parasesc regatul?!" Imi alung gandurile si ma imbrac cu hainele in care l-am anuntat acum cateva zile, care au parut ani, pe Tom, de "acceptul" meu. Ma uit in oglinda si imi privesc chipul obosit. Buclele mele aurii mi se revarsa pe umeri. Multa lume spune ca sunt foarte frumoasa, dar eu nu ma consider asa...

Inca doua ore ma mai despart de misterioasa mea disparitie. Mama va locui la John, ai carui parinti sunt Contele si Contesa DeMarcy. Sunt niste oameni minunati... La fel ca multi altii pe care ii las in urma. Ma uit absenta pe geam, asteptand semnalul lui John pentru a sari. Stau la etajul doi al castelului, dar voi cobori pe o scara, pentru ca alta solutie nu este. Nu vrea nimeni ca printesa Alice de Calgary, fetita dulce si inocenta, care ii zambea oricarei fiinte, sa fie vazuta fugind, parasindu-si propriul regat! Niste lacrimi se ivesc pe obrajii mei si ma hotarasc sa ii scriu un biletel lui Tom, in care imi exprim "parerea de rau" pentru ca am fugit de la a doua nunta din viata lui.

Tom,

Am plecat. Nu cred ca ma voi mai intoarce. Nu ma cauta, pentru ca nu vei afla unde sunt. Esti o persoana haina si... ahhh... cred ca stii si tu (nu vreau sa iti ranesc sentimentele, mai mult decat am facut-o deja, fugind)!! :)

Alice

Zambesc la gandul egoist despre fata lui, atunci cand va vedea mesajul.

- Al! Al! Vino!

John... Ma incalt cu tenisii mei si cobor.

- Buna!

- Hey! imi raspunde el. Nu mai fi trista. Vei fi bine!

Zambesc fortat. Ma urc in avion, unde il gasesc pe Brian intins pe canapea. Se vedea clar ca si el este foarte agitat. Avionul e pe cale sa decoleze. Ma uit pe geam si le fac cu mana mamei si lui John. O lacrima mi se prelinge pe obraz...

Imi e dor de tine, tata!

Hey guys! Ce parere aveti despre capitolul asta? Vreti ca urmatorul capitol sa fie din perspectiva lui Tom? :*

Stiu ca pe coperta e Lilly Collins, dar o voi remedia!