Capitolul 16

11 2 0
                                    

Biroul tatălui ei se afla la pista de antrenament, asa ca Iris cere sa fie dusa acolo iar șoferul schimba direcția și pornește spre locație. Când ajung, Iris aproape sare din mașină și pornește cu pași repezi spre clădire, ușile se deschid iar ea întra îndreptându-se direct spre birou, nu bate la ușă și întra direct. Bărbatul ridica capul din hârtiile pe care le completa și își privește fiica foarte surprins. Iar în spatele ei întra Charles, privirea lui este acum asupra pilotului, sare în picioare și trântește cu palma în masa.

- ți am zis ca nu mai ai ce cauta aici Charles!  Ieși afara!

- Ba rămâne! Vocea lu Iris aduce tăcerea și privirile tatălui ei asupra ei.

- Ce tot spui, după cate a făcut, și dacă stau bine sa ma gândesc...

- Am spus ca rămâne....

- Dacă ar fi vrut sa rămână nu s ar fi dus acolo sa ma facă pe mine de ras!

- Nu s-a dus acolo de buna voie, a venit după mine!!

Charles tresare iar Anando rămâne împietrit la aizul acelor cuvinte.

-... Ce... Ce cautai tu acolo?
- Ce nu ai vrut tu sa îmi oferi... Câștiguri... Asta cautam..
-.... Câștiguri.... CÂȘTIGURI! EU TE ȚIN DEPARTE DE CURSE CU UN MOTIV!

-  De ce, pentru ca sunt fata familiei, iar la voi doar băieții sunt buni de curse nu-i asa!  Pe Danyel l ai lăsat sa continue în cariera după accidentul ala, l ai felicitat dar când mi a venit rândul tot ce ai făcut a fost sa ma cerți și sa mi zici ca nu am ce cauta acolo dar tu nici nu te ai uitat pe ce loc sunt sau cine a câștigat!

Bărbatul vrea sa zică ceva având sprâncenele încruntate și gegetul arătător îndreptat spre Iris amenințător.

- Eu am fost aia, eu am câștigat în ziua aia, eu am ocolit carturile în accident, eu am fost cea care ieșise din fum, și tot eu am trecut linia de finish înaintea lor.

- Iris!!!  Puteai sa pățești ceva, puteai sa fi data afara din concurs, tu ai fost singura care a ieșit, ar fi zis ca tu ai fi provocat accidentul.

- Pe mine nu m ai văzut dar pe Danyel l ai lăsat sa continue, nu mai zic de Fernando, pe el nu ai încercat sa îl oprești, pe el chiar l ai încurajat sa se ducă acolo, erai mândru. De ce doar de ei vrei sa fi mândru. Danyel mai are puțin și își începe cariera, o sa înceapă sa  câștige iatlr Fernando e cel mai tare a câștigat o grămadă, și a făcut viata lui și acum....

- Nu îl baga pe Fernando în asta Iris!!
- De ce el este mândria familiei ca acum are viata lui, probabil familia lui, nici macar nu vrea sa știe ceva de noi..

- FERNANDO E MORT IRIS!! LA FEL ȘI VARUL TĂU!!

-......

Anando își da seama ce a zis, ii venea sa își dea doi pumni dar strânge din ochi și lovește biroul apoi nu o mai privește. Charles pe cealaltă parte a biroului, lângă Iris rămâne la fel de șocat.

-... Fernando.... E...... Minți.... Minți!!

- Nu te minte.... N-am vrut sa se știe... Nu am vrut sa știți.... Nici Danyel nici mama ta nu știu...

- DE CE... CUM SA ASCUNZI ASA CEVA!!

-  Toți știau, presa vuia cu știrea asta, am plătit mult ca să nu se afle și știu ca am greșit, dar pur și simplu nu am avut puterea sa va zic...

-.. Presa... Normal, ție de asta îți pasa mai mult.... De ce zice presa, de ce i-ai pus sa tacă, pentru ca,, te-a dezamagit"?

- s au întâmplat prea multe... Deaia nu te las  la curse, după accidentul menționat în ziar și după ce m am retras, după nenorocirea de pe capul fratelui meu apoi după moartea fratelui vostru abia l am lăsat pe Danyel sa meargă în curse...

Iris plângea, ii venea sa l strângă de gat dar nu avea cum, nu putea sa facă nimic doar sa asculte ce avea de zis.

- Dacă ei au avut chinion... Și dacă ei poate  au greșit.... Ce te face sa crezi ca și eu as face acelas lucru. 

-... Am aflat mai târziu de defecțiunile pe care echipa le-a ascuns, ei au greșit... Nu fratele tău. La varul tău și în cazul meu un rival a provocat accidentul, la fel și la tine la cursa de carturi.

-  Dar eu am scăpat pentru ca am știut sa ma feresc! Și am câștigat, am câștigat doar ca să îți arat ție ca pot și ca merit...iar tu.....

Zise încruntata apoi iese din încăpere fugind și plângând, în sufletul ei se amesteca tristețea, furia, invidia și dezamăgirea, nu știe sa reacționeze altfel asa ca fuge la garajul colecției de mașini apuca prima cheie de pe peretele cu chei api direct la mașină ce corespundea cheii apoi țâșnește pe porțile deschis prima curbă luând-o cu un drift apoi în linie dreapta unde vede cu ochii. Charles văzând asta nu se mai gândește și fuge după ea  cu mașina încercând sa o prindă din urma.
Pe străzi oamenii își vedeau de treaba mergând cu viteza normala în oraș, însă lu Iris nu i pasa, accelera din ce în ce mai tare ocolind pe restu, ajunge la ieșire din oraș pe un drum drept unde aproape omoară accelerația, se vede singura pe drum, era furioasa, trista, nu voia sa mai audă pe nimeni, nimeni nu știa unde e, cel puțin asa credea ea, Charles era după ea pe o alta ruta, o strada paralela puțin mai îndepărtată dar de unde putea totuși sa vadă tot ce face .
Drept înainte la kilometrii distanta se  vedea și se apropia rabid un hău către mare. Iris închide ochii fără sa frâneze.
Charles pune mana pe telefon sa o sune, face asta de trei ori dar ea nu ii răspunde.

- FIRAR Iris te rog.... Mai încearcă încă o data sa o sune însă fără succes, arunca telefonul pe scaunul din dreapta, viteza credite iar hăul se apropie. Iris nu da semne de încetinire dar în schimb ii curge o lacrima pe obraz și strânge din ochi.

- IRIS, NU!!   Nu avea cum sa îl audă.

Pheonyx 25 [terminat] Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum