🔞Ziua În Care Am Devenit Un Demon🔞

👀 În Urmă Cu 1000 De Zile 👀

🖤🖤🖤Să mă prezint zic.

Sunt un oarecare cu tendințe de oricine.Sunt tu,așa cum eu pot fi tu.Nu am nimic deosebit față de tine.

Ce ne diferențiază?Eu scriu pe aici,în timp ce tu poate nu o faci.

Iar dacă o faci,să îmi dai mesaj ca să îți citesc operă.Pentru că ador să citesc,nu doar să scriu.

Titlul,poate vrei să mă întrebi?Poate l-am pus la șto,n-ai să afli decât la sfârșit.Asta dacă nu cumva renunți pe drum.

Am o întreagă carte de scris si poate titlul dezvăluie deja deznodămîntul.Dar cine știe? :)

Ideea e să parcurg acești 3 ani de viață și să închei cu o concluzie,corect?

Cum am invățat la școală:introducere,cuprins,încheiere.
Dar ghici ce?Suntem pe Wattpad,drept urmare pe aici e puțin mai altfel.

O să adaug capitole pe care eu le consider interesante,atunci când o să consider sau pur si simplu o sa comunic cu voi in capitole determinate.

Vom parcurge împreună acești 3 ani de zile din existența mea,iar atunci cand te voi plictisi îmi voi da seama dupa numărul de ochișori pe capitol.

Vreau să mă cerți,să îmi dai cu hate dacă e cazul,vreau să comunicăm.

Povestea aceasta începe cam ca toate poveștile recente in mediul online.

Pe o futută de aplicație de căcat.Acolo unde se întâlnesc sufletele pierdute și în căutare de nici ele nu știu ce.

Cum în lumea reală nu găsisem nimic care să îmi surprindă papilele gustative și nici pe alea olfactive,m-am mutat ca tot omul pe online.

Lucrul bun la aplicațiile astea îl reprezintă faptul că elimină din timpii de așteptare și cât de cât poți să vibrezi cumva cu cealaltă persoană înainte de o întâlnire propriu-zisă.

Blestem și acum ziua aia,nu așa zicem toți la un moment dat?Dar zicem din gură,nu din suflet,de fapt și de nedrept,că numai drept nu e.

E o pulă!Nu e normal să suferi,nu e absolut deloc normal și nu înțeleg de ce tot aud căcatul ăsta spunându-se...

Normal e să găsești o altă persoană cu care să creezi ceva frumos în pula mea și să lași dramele și orice lucru negativ care poate distruge acel raport.
Normal e să fi fericit/ă!

Să continuăm zic.

O seară ca oricare alta.Plictiseală.Deschid aplicația și vechile obiceiuri:stânga,dreapta.

Le știm cu toții.Cum știm cu toții cum încep filmele de un anumit gen cu un numit sunet:eu am melodia aia ca și sonerie la telefon,e amuzant cum rămân oamenii în dubiu când îmi sună telefonul.
Norocul lor că îmi sună rar.

Mă pregătesc să mă bag la somn,atunci când observ că am un match cu o tipă.Drept urmare pierd câteva minute și îi scriu dacă și ea se plictisește ca și mine.Îmi spune că se plictisește grav și ea ,drept urmare am început să vorbim,chestii banale inițial,cum cred că li se întâmplă tuturor atunci când au o primă conversație cu un necunoscut.
A rămas că poate mai vorbim dacă mai e cazul mâine.

Suntem în plină pandemie in mirificul 2020,deci toată lumea e sictirită și sătulă de restricții și extrem de plictisită.

Cum conversația s-a încheiat,arunc telefonul către și anume un scaun,decid să mă culc pentru că altceva mai bun de făcut n-am.

‐-----------------‐------------------------

Orele 8.30,îmi sună alarma și mă trezesc pentru a înfrunta și această nouă zi.
Mi-e lene să îmi fac cafea așa că mă îmbrac și cobor pănă la magazin să îmi iau niște otravă la pahar și îl scriu tipei,pentru că din nou altceva mai bun de făcut nu am.
Peste tot e pustiu,ciuma asta de pandemie e plictisitoare grav.

Îmi răspunde că de abia ce se trezise și că teoretic ar trebui să intre la ore.

Îmi fac eu o socoteală și îmi rezultă că este puțin cam tânără pentru gusturile mele,dar la dracu,oricum e ceva virtual!
Măcar așa mai trece timpul,o întreb intr-o doară câți ani are.
Îmi răspunde că are 18 ani și că este clasa a 12-a,că face orele de acasă și că azi nu îi merge internetul.

Bun,îmi zic.Tinerică,cu mult timp liber,hai că am cu cine să îmi umplu timpii morți al zilelor.

Îmi iau cafeaua și mă întorc acasă, îmi pregătesc ceva de mâncare și între timp îi scriu întrebând-o una alta.
Imi plac raspunsurile ei,e amuzantă și are o doză de sarcasm care denotă inteligență.

Sunt alergic la prostie,tupeu și îngamfare.Le disprețuiesc profund.
Iar atunci când o personă are calitățile necesare pentru a-mi atrage atenția, o parte din sufletul meu renaște.
Mi s-a spus că am al treilea ochi deschis.De către una dintre cele mai profunde și spirituale persoane pe care am avut norocul să o cunosc în viața asta.
Pentru că viața sau Divinitatea sau Bărbosul cum îl denumesc eu,mi-a aruncat în cărarea vieții tot felul de oameni.
Doar că eu,căposul extrem,agitatul și eternul nemulțumit a fost prea prost să le ințeleagă rolul.
Bărbosul are o metodă foarte eficace:ți le întoarce până atunci cand le inveti.

Nu incerc sa te educ,departe de mine gândul ăsta.Ti le livrez pe tavă,așa cum le-am primit și eu,dacă vrei să te dai cu capul de pragul de sus ca și mine,ești liber să o faci,dar cucuiele dor,să moară gibilan de te mințuiesc.

Revenind la poveste,că am luat-o pe câmp,deoarece pe un câmp am poate cea mai frumoasă amintire a vieții mele,cu tipa am început să vorbim despre ea,despre mine,genul acela de conversație total neplictisitoare,cu glumițe,cu tachinări,cu vibrație înaltă de care aveam nevoie mai abitir decât un futai multi-orgasmic acompaniat de un cocktail Sex on the beach.
Încă mă decid daca sa pun căcatul ala de 18+ la titlu.
Cred ca ar fi cazul!:))))

Ce mi-a plăcut la ea,mă întrebi?Păi să o luăm pe rând:spontaneitatea,sarcasmul,ironia fină,inteligența, și hoțomănia a cărei origine am aflat-o mai târziu,dar pe care o voi ține pentru mine.
Au urmat zile întregi în care ne-am scris foarte mult,un lucru cu care nu eram obișnuit,fire leneșă și nepăsătoare de fel,dar idiot de empatică ca a mea mai rar găsești.
Am plătit empatia asta cu vârf și îndesat,dacă o să observi că îți mai arunc capitole extra să stii că e un motiv, nu o fac să umplu cartea,chiar nu am nevoie.Degete să am,net și să nu îmi blocheze ăștia contul,că slavă Bărbosului,am ce povestii.
Iar am deviat,dar pula mea,ăsta sunt.Altul n-am!
:))))
Cu foarte mari dificultăți,am reușit într-un final să obțin o poză de la ea.
Ce crezi?Avea poza unei alte tipe la profil,că hoțomană de fel și stil,de ce să ii vadă ei mufarina tot prostul,nu?
Recunosc,asta a fost o mare bilă albă,mai ales că intre noi fie vorba,dacă nu te-ai prins nici eu nu sunt vreo ușă de biserică.

De aia nici nu mă duc,că imi bate apoi Bărbosul obrazul.

Pe bună dreptate.

Când mi-a trimis poza aia,ceva din mine s-a declanșat și mi-am zis:"Dorele,nu e de bine!"

Puștoaica asta e mică rău,iar tu ești un grobian nedezvoltat, care o arzi încă în Vintage cu puștimea de 18 ani și te dau ăia afară la 5.30 dimineața.
(Vintage e clubul ăla pe unde o mai arde Bendeac când nu e în depresie)

Drept urmare măi fraților(pe cine mint,știu că pe aici 90% sunteți fete)mă trezesc eu cu în fața ochilor cu prăjiturica această delicioasă și mult prea pe placul meu.
Imi spun, ce se poate intampla greșit?
Probabitatile de a ne vedea sunt undeva în jur de 5-10%,de obicei la un moment dat când se apropie momentul întâlnirii te trezesti cu mare block din senin.

Am vorbit odată cu o tipă din Timișoara vreo 2 zile iar a 3 zi,cand urma sa ne intalnim ia-o tu de unde nu e!

Să adăugăm ca are 18 ani și ne îndreptăm spre un fericit 0,5%.

Așa că am continuat să ne tot scriem,am realizat că e timidă așa că nu am luat-o pe clasicul telefon mai ales că noua generatie nu prea cunoaște funcția asta si pana si cu părinții își scriu mesaje.
A trecut vreo săptămână de vorbit la foc automat,deja era parte integrantă a zilelor mele,parcă ne știam cumva demult ,lucru ce rar am pățit în viața asta.

👿👿👿Sfârșit de capitol,duminică frumoasă să aveți,superbităților!👿👿👿