Ganduri si fapte alandala

1.

  Frica, dezgust , ura si in cele din urma dezamagire. Viata chiar nu este roz nu? Chiar daca de multe ori ai impresia ca plutesti intr un abis de zambete vesele si rasete ascutite , vine un timp in care , aceasta iluzie a perfectiunii imperfecte te arunca "de pe o stanca" direct intr un ocean de dezamagiri si suferinte . Ajungi sa pici , iar cand pici.... Ei bine ,poate ca din nevoia de a nu fi inghitit de valurile tristetii, ajungi sa te trezesti la realitate. La realitatea de frig , dezgust ura si dezamăgire . Iar acea viata roz la care te gandeai odata , devine gri, un gri cenusiu care iti inunda toate formele vitale , un gri cenusiu care te face sa simti amarul din lacrimile ce iti curg pe obraz , lacrimi de care uneori nici nu esti constient .
  Asta sunt eu . Un simplu om de rand , un simplu muritor , un simplu suflet care bantuie in nestire in aceasta lume vasta roz sau gri . Viata mea din punct de vedere al societatii este una decenta . Dar cum putem caracteriza acest adjectiv "decent" ? Ce inseamna decent pentru mine? Dar pentru tine ce inseamna? Decent este roz? Decent este gri? Probabil ca acest "decent" difera de la persoana la persoana .
  Si ca tot veni vorba despre persoane ... Cate persoane intalnesti in viata ta si raman in ea? Cate persoane iti fac viata roz iar mai apoi , dintr o data , fara ca macar sa te astepti , acel roz creat de ei , se transforma in abisul cenusiului? Sau poate ca aceasta creatie nu tine de oamenii din jurul nostru . Poate ca modul in care noi insine percepem aceasta viata creeaza culorile . Este vina noastra mereu? Este vina noastra proprie? Poate ca da . Poate ca noi singuri ne materializam viata . Poate ca noi singuri suntem creatia propiu zisa .
   Revenind la mine . La sufletul muritorului de rand . Ce as putea eu sa spun despre adevarata mea natura? Despre adevaratele mele intentii? Despre adevaratele mele dorinte? O sa i pese cuiva? O sa incerce cineva sa ma asculte? O sa incerce cineva sa ma inteleaga? Poate ca daca exista cineva , nu mai ajungeam sa scriu aceste randuri . Nu mai ajungeam sa imi descarc gandurile si sentimentele in niste fraze scrise la pura intamplare . In niste ganduri si sentimente aflate si puse alandale in subconstientul meu care aparent, se afla in deriva .