Capitolul 5.

52 7 0
                                    

Mi-am deschis ochii iar razele de soare imi intepeau ochii si tenul;eram una pe fata.Poate de la febra de azi noapte.Nu stiam unde sunt.Am incercat sa ma ridic,aveam o durere de cap foarte mare.Spatele mi-era ud.

Cnad am reusit sa ma ridic in sezut,am costatat ca tot in padure sunt,dar ma simteam slabita,fara pic de energie.Din spatele meu a apaarut...! Da...! Waww! Chiar Justin,cu o carpa uda care fara sa-mi spuna nimic mi-a pus-o pe frunte.

-Ce faci? <m-am adresat lui foarte calma>

-Te ajut! <vorbea foarte amabil si serios>

-Frate,nu-mi amintesc sa-ti fi cerut ajutorul! <si i-am luat carpa lui de pe fruntea mea si i-am aruncat-o spre el >

-Dupa ce ti-ai luxat glezna,ai febra de 40 grade C si speriata pana-n gat,n-ai nevoie de nimic? <mi-a tipat una in fata si m-am simtit foarte jignita si dojenita>

-De unde stiai ca sunt aici?

S-a ridicat in picioare si mi-a spus.

-Trebuie sa te duc acasa,mama ta e ingrijorata cu siguranta!

-Dar tata nu? <i-am spus o ontrebare capcana sa vad,el chiar stie tot despre mine?>

-Dar ai tata? <s-a uitat la mine mirat si citea pe fata mea minciunea.

S-a apropiat mult de mine,iar mana lui stanga mi-a cuprins talia iar mana dreapta picioarele lunadu-ma in brate! Ma simteam jalnic,ingrojitor!

-Justin,cine m-a atacat azi noate?

-Nu te-a atacat nimeni,eu eram, ti-am dat o invatatura de minte ca aici n-ai ce cauta.Ascult-o pe mama ta de-acum incolo!

-De unde stii atatea despre familia mea?

-Tu chiar nu stii nimic?

-Ce sa stiu? Si asa din cauza ta am ajuns aici! M-ai trimis intentionat pe poteca asta sa ma sperii.Esti o jigodie <tipam la el>

-A da? Ia du'te singura acasa. <M-a lasat jos in picioare si-a incrucisat mainile si se uita cu ura la mine>.

Din cauza ta ma sa fiu pedepsita toata viata!

-N-ai ce cauta aici!

-Tu m-ai trimis.

-Esti naiva,nu eu te-am trimis.

-Macar nu's o jigodie si nenorocit ca tine! Tembelule.

-Mersii.

-Ma descurc si singura!

-Ba nu poti! < vocea lui s-a linistit brusc si mainile lui mi-au cuprins mainele mele.Inima imi batea foarte tare, si-a ridicat mana dreapta mangaindu-mi usor fata.Corpurile aproape lipite ia buzele aveau sa se intalneasca.Si spuse:

-Hai acasa!

M-a luat intr-o secunda in brate sin in 7 minute eram in curtea mea.

Mama nu era acasa,din fericire,stia ca sunt pe undeva prin livada,Dar cand vaveni acasa o sa-mi tina o predica si voi fi pedepsita.Poarta s-a deschis usor dar nu stiu cum,pentru ca mainile lui erau ocupate tinandu-ma in brate.Mainile mele ii cuprindeau gatul,iar corpul meu isi lasa greutatea pe umarul meu.Imi batea inima foarte tare.Ii simteam trapezul cum se incordeaza,abdomentul lipit de sodul meu stang foarte perfect.Bicepsul lui gros iar deltoidul puternic.Totusi in mintea mea se afla o ceata groasa,de unde stia el unde locuiesc? Si l-am intrebat:

-De unde stii unde locuiesc? <mi-am ridicat privirea spre el iar Justin s-a uitat la mine foarte stapan pe el>

-Stiu totul despre tine!

Fetele noastre erau aproape 1 mm distanta,buzele mele umezira,corpul meu il dorea,dar eu nu,il urasc! Desi eram in curtea mea,aproape de usa,nu a vrut sa ma dea jos,ma tinea incontinuare in brate,dar totusi ma simteam destul de bine,dar neuronii mei imi spuneau ca nimic nu-i OK.

-Te duc in camera ta sa te odihnesti. <mi-a spus cu o voce calduroasa>

-Camera mea e sus...

-Stiu!

-Nu inteleg,Justin,de unde stii atatea despre mine?Pana si camera mea? Stii cumva sa-mi citesti gandurile? Sau unde-mi tin lenjeria?

-Lucrurile mai importante le stiu!

-N-are logica! De parca ma cunosti de foarte multa vreme.

-Pai da, te cunosc de mult... dar tu nu-ti aduci nimic aminte.

-Justin,te rog,spune-mi adevarul,te rog!

-Nu pot!

Am intrat in camera mea,m-a lasat usor pe peatul meu intinsa.

-De ce nu vrei sa-mi spui?

- Pentru ca nu pot! Ti-am spus.

Era asezat pe marginea patului meu cu picioarele despartite si coatele lui lipite de genunchii lui,iar capul usor aplecat,oftand.

-Ce s-a intamplat? Spune-mi! Cine esti cu adevarat? In spatele lui Justin pe care il cunosc eu parca se ascunde altcineva,apune-mi!

-Mama ta cand vine?

-Diseara,peste 3 ore.

-Ok,am sa stau cu tine pana atunci.

-N-ai alta treaba de facut?

-Treaba ,ea dintotdeauna a fost sa-mi ajut semenii

-Asta chiar n-am inteles.

-O sa intelegi

OrlovUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum