Atacul

29 4 7
                                    

Tansy pov

-Oamenii spun că nu a mai scăpat nimeni, iar în afară de aceste pierderi, altii sustin că un foc mare a izbucnit din senin în sat. Nu mint, pentru că am găsit urme ale acelui foc, dar oamenii nu au pierit arsi. Nu au însă răni, parcă au fost lăsati fără suflare de ceva special. 

Zice Owen, fratele meu situația de pe teren și privirea mi se duce spre tata, care este regele. Regele Zubin încearcă să fie compus, dar știu că fierbe pe interior : 

-SUNT SIGUR CĂ A FOST OZUL ACELA. DOAR EL POATE FACE O VĂRSARE DE SANGE, DAR OARE PENTRU CE? NU CRED CĂ REGATUL UNU ESTE ȚINTA. 

Trag aer în piept și vreau să spun ceva, dar Owen mă prinde scurt de mană : 

-Cei care au fugit, au scăpat, dar vorbim de zeci de vieti care au fost ucise. 

-Îi primim aici la noi, Owen, să nu ne mai gandim. Cat despre miscarea noastră, voi discuta cu sfătuitorul meu mai întai. DACĂ OZUL CREDE CĂ O SĂ ÎI OFER CE VREA, NU MĂ CUNOASTE. 

-Totusi oamenii sunt în stare de șoc, rege. Și-au lăsat totul în urmă, au fugit să-și salveze viata. Nu credeti că trebuie să-i dovedim lui OZUL că nu se poate apropia mai mult de atat? Eu sugerez să mergem acolo și să facem o slujbă pentru cei care au fost sacrificati, desigur, cu preotul nostru. 

Owen nu mă mai poate opri, iar tata se uită lung în direcția mea : 

-Crezi că nu este o provocare, ci un test? 

-Mai mult ca sigur este un test, rege. DAR IMI PASĂ DE POPOR MAI ÎNTAI. SUNT SIGURĂ CĂ PREOTUL NOSTRU O SĂ-I VINĂ DE HAC LUI OZUL. 

-Tansy, nu putem să punem piciorul acolo! Poate să fie și o cursă, nu putem risca să-l pierdem pe preot. 

Îmi spune Owen agitat și regele tace din gură. 

Cei din încăpere cantăresc însă vorbele mele, pare că nici ei nu doresc să fie lasi : 

-O parte din soldati poate să vă însoțească printe OWEN. CAT DESPRE SIGURANTA PREOTULUI, NU ESTE DEJA PĂZIT? OARE CAND AU PĂȚIT PREOTII NOSTRI CEVA? ȘI CHIAR DACĂ O SĂ FIE O CAPCANA, O SĂ FIM PREGĂTITI. 

Nobilii și-au spus cuvantul, însă regele o să decidă. Mă uit cu ochi mari spre tata, în timp ce Owen este puțin gelos pe mine : 

-Mereu vrei să te dai mare, ce ne pasă nouă? Oferim victimelor adăpost, locul a fost distrus. CE MAI TREBUIE O SLUJBĂ PENTRU DECEDATI? DEJA AU PLECAT DIN LUME, NU? 

Regele face un pas în față, după care tună fără să ezite : 

-ATUNCI AȘA SĂ FIE. OWEN, IEI O PARTE DIN SOLDATI CU TINE, ALĂTURI DE PREOT. FACETI CE TREBUIE, NOI O SĂ AȘTEPTĂM AICI. O SĂ AI NEVOIE SĂ PREGĂTESTI UN PLAN, PENTRU UN POSIBIL ATAC DE-AL LOR. SUNT SIGUR CĂ O SĂ TE DESCURCI, FIULE. 

Owen se pleacă în fața regelui, dar înainte să iasă din încăperi, spun pornită : 

-Rege, eu de ce nu pot să-i însoțesc? Nu e departe, aș putea să ajut. 

Nobilii cand mă aud, se schimbă la față și spun speriati : 

-Sunteti printesa noastră, mai bine să stati în regat. CUM SĂ TRIMITEM AMBII PRINTI, PE TEREN? NU ESTE O IDEE BUNA. 

Încerc să-l conving pe tata, dar se pare că el gandeste la fel ca nobilii : 

-Nu poti, Tansy. Avem nevoie de tine aici, trebuie să te ocupi de oameni. Cine o să stea cu ei, dacă nu tu? Deja ți-ai spus opinia, pe care ți-o respect. Facem așa cum ai sugerat, dar nu ai voie acolo. 

Ultima înfrângereUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum