Capitolul 1

71 3 19
                                    

Schemele furiei

  Era un haos total în jurul pistei de drifturi. Mirosul de alcool si fum se îmbină în cel mai oribil miros pe care l-am simțit vreodată. Studiam fiecare persoană în detaliu pentru a înțelege comportamentul oamenilor din mulțimea agitată. Haos total. Inadmisibil. Comportament de animale. Oamenii care se consideră o specie atât de importantă și specială și totuși se comportau mai dezgustător decât animalele sălbatice. Simțeam mirosul unor vârcolaci ascunși printre oameni, zâne, sirene, ba chiar îngeri.

  Pe pista intrase un Audi Rs7, negru cu geamurile fumurii, blocandu-mi posibilitatile de a vedea cine conduce masina. Multimea devenise destul de agitată la intrarea mașinii pe pistă ceea ce îmi dădea de înțeles că nu era prima dată când participase. Într-adevăr, cel care conducea mașina se descurca nemaipomenit. Nu toți pot face drifturi pe un asfalt așa de uzat și printre atâtea obstacole, dintre care unele fiind si oamenii care săreau în fața mașinii din cauza insanității lor.

-Ai o concurență destul de mare în seara asta. se aude o voce din spatele meu. Mă întorc să privesc persoana care îmi vorbise și realizez că e Dimitre, geamănul meu.

-O motocicleta poate face multe lucruri pe care o mașină nu le poate dovedi. Nu mă prea îngrijoreaza. Îi raspund alegându-mi cuvintele cu atenție.

-Nu acum vrei să spui. Cel care conduce Audi-ul îl are la degetul mic pe Felix. A reușit să îl convingă să facă un duo cu un mototciclist. Mult noroc.

  Imi intorc capul catre el si il inclin in semn de neintelegere. Cum adică mult noroc?

-La ce te referi?

-Tu ești motociclistul care va trebui sa faca acel așa numit duo cu el.

-Motociclista. Nu ai dat pe la toate orele de gramatică.

  Dimitre îmi primise cu ironie vorbele si se mută din cale ca să pot intra pe pistă. În momentul in care rotile motocicletei au atins asfaltul uzat, întreaga multime de persoane și-au mutat privirea pe mine. Puteam simții gelozia celui care conducea mașina și prin distanța aceea dintre autovehicule. Spre deosebire de Audi, eu chiar încercam să fiu cooperanta încât să iasă un șou adevărat, dar nu a fost să fie. Părea că tot ce voia era să le arete tuturor că doar el este cel important și că poate face scheme de milioane. Nu aveam nicio idee de cum să îi arăt că nu se poate compara o mașina cu o motocicletă, până cand îmi amintesc de trucul din cauza căruia era sa îmi rup câteva oase data trecută. 

  La fiecare capat al pistei se aflau doua rampe. Doua rampe perfecte de facut nervi unui narcisist căruia nici macar nu i-ai vazut fata sau cu care ai stat de vorba incat sa iti dau seama dacă este într-adevăr narcisist sau nu.  Încrec să ajung pe una dintre rampe fără să cad de pe motocicleta din cauza imbecililor care săreau pe pista. Spre uimirea mea nu imi rup niciun os și motocicleta ajunge la rampa din spatele masinii așa că urc pe ea făcând o săritură peste audi-ul care se opri din drifturi in momentul săriturii. La aterizare sunt întampinata de niste urlete si tipete asurzitoare din partea multimii înflăcărate ceea ce mă face să ies de pe pistă și mă îndrept către Dimitre care mă aștepta cu sufletul la gură.

-Mi-ai promis că nu mai sari!

-Unele promisiuni se mai și încalcă. Îi spun cu un mic rânjet la colțul gurii.

Dimitre își puse mainile in cap, dar privirea sa se schimbă instant când a privit in spatele meu. Avea o privire șocată.

-Interesante scheme лисика (lisichka)! Se auzi o voce masculina, groasă în spate. Împietrisem. Și nu numai eu, ci și Dimitre. Nici măcar un mulțumesc? Spuse din nou vocea.

Mușcătura cu veninUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum