Visul [18+]

<8>

Jonathan Whiskers

O țin în brațe. E așa frumoasă și de inocenta cum doarme. Pare angelică, doar eu știu ce poate face cu gura.

Chiar daca vreau sa o țin lângă mine tot restul vieții, nu pot. Așa că va trebui sa o duc înapoi la ea acasă.

O îmbrac încet, pentru a nu o trezii. Ii refac machiajul cu care am gasit-o și plec spre casa ei.

Am ajuns îl casa ei. Timpul aici nu a trecut deloc. A rămas fix unde l-am părăsit.

O așez pe patul ei și o mai sărut o dată, ultima dată când o să ii simt buzele.

Plec, părăsind casa. Mă doare sa o las in urma dar așa e cel mai bine. Nici măcar nu suntem același lucru. Ea este un om. Eu sunt...nici eu nu știu ce sunt. Datorita blestemului ăla afurisit toată lumea se teme de mine și de familia mea. Doar din cauza bunicii mele care își dorea să fie lup!

Doar din cauza ei nu pot fi cu femeia visurilor mele! Intru in pădure cu lacrimi in ochi.

Ma trântesc lângă un copac și încep să plang.
Sunt un bărbat și nu ar trebui să plang, dar nu mă mai pot abține. Lasă afară toate  frustrările pe care le-am ținut în mine toți anii ăștia.

Am lăsat-o pe Rose abea acum o jumătate de oră dar deja îmi e dor de ea de mor.

E clar. M-am îndrăgostit până peste cap....