Arme Albe

Capitolul 6

                       ***

Sunt cu Trent acum, după o săptămână în care ne-am ignorat din fie ce motive ce ne-a dat programul peste cap încât timpul nu a mai avut timp de noi, dar acum ne îndreptăm spre casă lui unde din ce am inteles mă așteaptă o surpriză. Ne dăm jos de pe motor după ce il lăsăm în garaj. Intrăm în casă și mă sperii deodată la strigatul Elizei ce mă face să tresar instant:
     -ALYYY, MERGEM LA BAL!!!
     -Stai ce??? Ma uit la Eliza, parcă a prins aripi, e ca și cum zboară spre mine și ca un final frumos dintr-un film de dragoste se aruncă în brațele mele. Eu cred că ea are impresia că eu sunt un vulcan de perne aruncate pe covor si poate sari fără să riște să se zgârie măcar.
     -Mergem la un bal mascat! Îmi țjpă încă Eliza în urechi.
      -Wow... Nu mă așteptam la asta!
     -Haide trebuie să ne pregătim! Eliza mă ia de mână iar eu mă uit strâmbăndu-mă la Trent cu o față ce cere ajutor. Ajungem în camera Elizei. Oh Doamne... Aceea este rochia neagră? Nu pot să cred că o mai are. Ne pregătim în jumătate de oră și suntem gata de plecare. Trent este jos, ne așteaptă. Eliza coboară prima și aud cum Trent o complimenteaza pentru frumusețea ei. Cobor scările ușor și tot ce pot vedea este reacția de uimire a lui Trent. Oh... e atât de adorabil uneori. Doar când vrea, bine înțeles.
Urcăm în mașină și în mai puțin de un sfert de oră ajungem la bal. Balul se ține intr-o clădire precum un monument mai degrabă decât o casă. Cred că a fost cândva un loc important în acest oraș după aspectul ei. Arata destul de sofisticat, cu scari de un alb stralucitor, cu flori la fiecare balcon, cu un covor rosu pana la intrare, cu zeci si zeci de persoane ce se pierd in muzica si discutii atragatoare. Imi mai rătacesc privirea admirând aspectul acestei case și într-un final urcam scarile spre intrare cu măstile noastre elegante precum in filmele cu actiune si detectivi unde personajul bun cu cel rau fac cunostiinta pentru prima dată chiar daca stiu unul de existența celuilalt. Intrăm și acolo îi văd pe prietenii lui Trent: Damian, Alex și Tudor. Ne indreptam spre ei si se pare că au venit și cu iubitele lor cel puțin Alex are o iubită reală din ce mi-a povestit Trent.
-Damian, Alex, Tudor, Irina, iubita lui Alex, iar pe celelalte fete nu le cunosc. Ea este Aly!
-Bună Aly! Ești superbă! spune Irina.
-Mulțumesc și tu ești foarte frumoasă. Si un zambet cald i se deseneaza pe fata ei cu gropite adorabile. Este o fata foarte draguta la prima vedere, sper ca le merge bine indragostitilor.

Aly :
O văd pe Eliza singură. Bea un suc si ii fac semn să vină spre mine.
-Hei!
-Hei!
-Vrei să mergem să luăm puțin aer ?
-Daaa. Vreau să fumez și eu o țigară.
-Fumezi ?
-Um da, dar doar din plictiseală nu este un obicei.
-Ă ok ok.
Plec cu Eliza până afară ca să fumeze. Stăm la intrare, iar un băiat tot se uită la mine iar Eliza observă asta.
-Nu îl băga în seamă! spune asta și pare destul de suspectă. De ce spune asta?
-De ce ? Pun pariu ca acum curiozitatea mi se poate citi pe chip.
-Nu este o persoană ok. 
-V-a făcut ceva rău?
-Mai bine nu vorbim despre asta îți va spune Trent la momentul potrivit.
Eliza își termină țigara așa că pleacă înăuntru iar eu mai stau puțin la aer. Înăuntru este destul de aglomerat si aglomerația mă face să mă simt sufocată. Trec 5 minute și dau să plec dar băiatul de care m-a avertizat Eliza vine spre mine.
-Ai un fum? Spune și se aude o portiera și doi paznici se uită la el nervoși.
-Nu aveam de gând sa îi fac nimic. spune și apoi pleacă.
Mi se pare ciudat, sigur nu îi era frică de acei paznici. Avea un ceas foarte scump și plus că era cu foarte mulți băieți pe lângă el. Se vedea că era hotărât și știa ce se poate întâmpla. Ok... destul de ciudat tipul. Intru înăuntru și îl văd pe Trent cum bea un suc. Hm... vreau să îl enervez puțin. Mă duc, iau un cocktail și mă îndrept spre Eliza ce stă pe telefon aproape de el.
-Te-ai plictisit să înțeleg?
-Vrei să îl enervezi pe Trent să înțeleg?
-Posibil. Haide, nu are alcool! Cred...! Mă uit la ea și rânjesc viclenește. Privirea îmi fuge către un băiat, imbracat elegant cu parul cret ce emite o atitudine destul de admirabila si rafinata, ce se indreapta spre noi sau mai bine zis spre ea.
-Hei!
-Hei! spune Eliza surprinsa de vocea groasa si seducatoare a baiatului.
-Hei și arivederci. Spun și mă uit la ei mimând că mă sună cineva și am treabă.
Îl văd pe Trent ce se pare că mă privește deja de câteva minute. Mă duc spre el il iau în brațe și dansăm ușor. E atât de bine să îl țin în brațe. Să îi pot auzii bătăile inimii. Să pot crede că poate exista ceva între noi chiar daca uneori faptul ca ma mai minte lasa de dorit. Nu inteleg de ce face asta. Cand ne-am cunoscut nu facea asa sau cel putin nu stiam eu ca face asta.
-Haide să mergem să ne plimbăm. Îl privesc și dau afirmativ din cap. Mergem ce mergem și ajungem undeva prin centrul orașului. Sunt atât de multe luminițe și totul e atât de liniștit încât zâmbesc și mă relaxez tot mai mult. Ne oprim la semafor și observ că Trent stă pe telefon. Și îmi vine o idee. Aștept să se facă verde. Cum se face verde încep să dansez pe trecere de parcă nimeni nu mă vede. Cumva așa si este fiindcă nu sunt mașini la semafor deci mă pot simții bine fara sa ma simt judecata sau privita de cine stie ce persoane. Trent se uită la mine și începe să zâmbească și să dea din cap de parcă mi-ar simții ritmul dansului. Trecem într-un final trecerea și ajungem într-un parc. Unul dintre locurile mele preferate. Cum intrăm în parc, mă îndepărtez de Trent și mă uit la cerul ce e negru, la stelele ce par poezii și la luna ce îmi e ghid prin intuneric. Mă simt prea bine. Admir in continuare stelele si simt cum cineva mă privește asa ca îmi cobor privirea. Îi văd ochii aceia frumosi căprui și strălucitori. Dar nu apuc să îl admir că îmi înconjoară talia cu mâinile și mă trage spre el atat de aproape incat ii pot simti respiratia pe obraji mei deja rosii de la emotii. Se apropie tot mai mult si atingerea buzelor noastre face ca mii de emotii sa imi inconjoare inima si picioarele sa devina gelatina. Îmi dă drumul din sărut de parca nu s-a intamplat nimic, se uită la lună și zâmbește. Mă uit la el și râd:
     -Ești un mare fraier ! Îl trag de cămașa neagra ce ii acopera pieptul bine facut și îl sărut ușor pentru al face să vrea mai mult și asta se și întâmplă. Observ că nu mă mai lasă să ies din sărut așa că îl mușc de buză:
     -Ăha deci așa jucăm iubire? Bine, acum e rândul meu!
Auzind asta o iau la fugă prin parc. Mă opresc în mijlocul parcului văzând că nu e în spatele meu și mă odihnesc fiindcă nu mai pot alerga. Incep să mă uit la luminile felinarelor. Și simt două mâini pe talia mea. Incepem sa dansam impreuna, unul in bratele celuilalt si ne bucuram de seara aceasta superba si linistita. Aveam nevoie de un moment impreuna. Doar noi si luna.