Arme Albe

Capitolul 7

Urc scările și ajung în clasă. Îmi salut colegii, mă așez în bancă și mă pregătesc de ore. Trec orele și tot ce fac este să mă uit pe instagram încercând să aflu ceva nou despre Trent dar este în zadar. În urma cu o zi ne-am certat destul de urât dintr-o prostie mai exact. Amândoi eram obosiți și plini pana în gat de stres și ne-am descarcat nervii unul pe altul. Mă uit în conversația noastră de ore bune și nu pot scrie nici măcar un cuvânt.
Mă simt vinovată de o crimă în care iubirea e victima.
Trec orele ce trec și mai am de stat la liceu doar o oră. Termin programul, îmi iau ghiozdanul și plec spre casă ascultând muzica pentru a mai scăpa de gânduri negative. Muzica pentru mine este medicament. Fără muzică cred că nu aș putea trai. Ajung în cele din urmă acasă imi fac de mâncare și mă apuc de teme.
Observ ca e ora 8 și trebuie să plec la verișorul meu, fiindcă i-am promis mamei că mă voi trece pe la el. Plec în cele din urma la verișorul meu și de data asta iau autobuzul fiindcă s-a racit afară. Îmi deschid instagram-ul și văd că Damian a pus ceva la story. Mi-a dat instragramul lui in caz de am nevoie de ceva. Intru curioasă pe story și rămân în stare de șoc pentru câteva minute și nu mai realizez ce se întâmplă. În story era Trent beat cu o țigara în mana. Mă sperii și mă uit mai atent la story și îmi amintesc locația. Mă duc la domnul ce conduce autobuzul și îl rog frumos sa oprească. Alerg cât pot de mult incat aerul imi ajunge cu greu in plamani. Ajung intr-o suflare si îl văd pe o scară unde se adunau de obicei adolescenții să fumeze. Este cu gașca lui de prieteni. Mă uit la el și văd cum o fată se așează pe piciorul lui. Pur și simplu văd negru în fața ochilor și mă apropii cu repezitate de ei:
-Pisi, dă-te de pe el! O privesc serioasa si lipsita de vro urma de rabdare.
-Aolo, s-a trezit panarama orașului să vorbească! Spune asta și râde. Îmi vine să țip și să dau cu pumnul într-un perete dar mă stăpânesc.
-Bine draga mea facem în felul următor, îți dau un avans de un minut să pleci. E alegerea ta!
-Off, enervantă mai ești, gata mă dau jos. Îl iau pe Trent de braț și îi spun să plecăm. Se uită la mine fix și abea de îl aud:
-De ce să vin cu tine?
-Cum adică de ce? Trebuie să mergi acasă nu vezi în ce hal arăți?
-Și ce îți pasă ție? Când ai plecat nu ți-a păsat, mie de ce mi-ar păsa în ce hal arăt? Tu mi-ai făcut asta, tu m-ai făcut să simt asta! Aceste cuvinte mă rănesc atât de tare încât lacrimi dupa lacrimi imi cad pe obraz precum un izvor in mijlocul unei paduri sinistre. După cearta noastră am plecat fără să mai privesc în spate, eram prea suparata ca sa mai vorbesc și nu voiam sa amplific ceartă ce deja o începusem. Deja toata situatia era tensionata iar o posibila discutie dintre doi oameni nervosi cu priviri si vorbe dure nu ar fi rezolvat nimic. Nu vroiam sa ajungem sa ne facem mai mult rau decat ar trebui asa ca am plecat, am plecat cu gandul ca ne vom reveni si vom discuta cand vom fi mai bine, mai calmi, mai usor de ascultat si inteles.
-Și ce vrei să faci? Să stai aici cu fata aia și să îți faci de cap așa-i? Uită-mă, dute la ea și gata dar te asigur ca nu vei rezolva nicio neintelegere asa, maxim o sa ajungem ca doi fraieri ce s-au iubit candva dar au dat cu bata in balta fara sa incerce macar sa gaseasca o cale de rezolvare. Asa ca hai da-i drumu, fa-ti de cap si lasa-ma sa imi vad de drum fara sa mai mai intorc vrodata.
-Aly, pe bune? De ce zici asta? Nu am simtit niciodata ce simt pentru tine! Crezi ca am vro sansa sa te uit? Sa uit ca poate nu ma vei iubii niciodata si ca te voi rani daca voi fi prin preajam? Sa uit faptul ca tu ma faci sa pot face lucruri de care nu ma credeam in stare? Ca fara tine viata nu mai are culoare???
Încerc să mă calmez și nu pot. Lacrimi mi se revarsă pe chip urmate de o durere in piept aidoma unui cutit infipt in inima. Nu am crezut ca simte ceva atat de puternic pentru mine dar niciodata sa nu spui niciodata... Mă duc spre el îl iau cu forța și îl car până acasă la bunica lui pentru ca este aproape si poate cu putin noroc nu ne vede vrun echipaj de politie sau ne vom termina seara stand prin sectie in timp ce politisti se vor uita urat la noi. Ajungem după un drum destul de greu avandu-l pe Trent pe umeri mei nelucrati la sala bine inteles. Bat la usa apartamentului iar bunica lui Trent incercă cu greu să înțeleagă ce se intampla cu doi oameni ce tocmai bat in toiul noptii la usa ei.
-Aly ești bine ???
-Da sunt bine. Doar am vrut să îl ajut pe Trent să ajungă cu bine la dumneavoastră nimic mai mult.
-E prima oară când îl văd așa, și nu cred că este bine deloc. Auzind asta simt un fior pe șira spinării.
-Uite eu pun de ceai și dacă vrei să vorbim despre ce s-a întâmplat eu voi fi aici ca să discutăm, bine?
-Bine, mulțumesc enorm de mult că mă ajutați!
-Eu ar trebuii să îți mulțumesc, doar mi-ai ajutat nepotul să ajungă în siguranță.
-O să mă duc să îl ajut să facă un duș fiindcă a stat pe jos.
-Hainele lui sunt în cameră în dulapul de langa pat. Dar sigur nu vrei să te ajut?
-Nu este nevoie mă descurc. Mulțumesc mult!
-Nu ai pentru ce, dacă ai nevoie de mine mă chemi.
-Bine. Mă duc spre baie îi scot hanoracul și tricoul cu care era îmbrăcat și îl las sa se dezbrace de tot si sa își facă un duș. Văd că are lenjerie și prosop așa că mă duc în camera lui. Are o cameră superbă. Cu leduri, lumânări parfumate și un pat cu lenjeria neagră. Este foarte frumos si elegant chiar. Îi caut în dulap o pereche de pantaloni lungi. Găsesc în cele din urmă o pereche de pantaloni în carouri. Îi pun pantalonii pe caloriferul din baie și ies.
Aud cum dușul se oprește, și aud o bubuitură pe neasteptate. Întru repede, văd că a căzut și imediat îl ajut să se ridice. După ce isi revine îl ajut să se spele pe față. Îi pun un prosop pe jos lângă cadă că să pot să îl spăl pe cap. Aprind dușumeaua, o opresc, iau șamponul și aud cum spune uitându-se în altă parte numai nu în ochii mei:
-Oare vom putea vrodată să ne iubim fără să simțim durere sau să te pot iubii fără să îți fac rău? Tot ce fac este să tac, să tremur si sa il ascult incontinuare. Știu că sunt un nimic, ce in ochii tăi strălucește dar tu ești dependența mea. Cum de o simplă fată a putut să îmi facă asta, nu știu, dar tu ai reușit. M-ai făcut să cred în iubire, ești singura care m-a făcut să cred. Să o simt, să învăț să iubesc și totuși tot ce fac e greșit.
Înghit în sec și încep să plâng în tăcere. Termin într-un sfârșit să îi fac baie și îl ajut să ajungă în cameră. Îl așez în pat îi aprind ledurile și dau să plec:
-Stai, te rog, stai. Mă întorc și mă uit uimită. Te rog doar stai nu pot dormii fără tine, am nevoie de tine, am nevoie să te țin în brațe. Te rog nu mă lăsa să mă pierd, te rog iubește-mă chiar dacă nu o merit.
Mă duc spre el, mă așez sub plapumă și mă lipește de pieptul lui. Încep să tremur și mă sărută pe frunte:
-Orice am făcut, și orice voi face greșit doar te rog iartă-mă, nu sunt bun pentru tine dar am nevoie de tine. Simt că dacă vei fi departe de mine voi rămâne fără aer. Doar te rog orice ar fi nu mă uita si nu ma lasa sa cad, oricât de prost aș fi, te rog, nu vreau să te pierd.
Spune asta, îmi ridic privirea din pieptul lui și îi văd ochii înlăcrimați:
-Te rog nu mă lăsa să cad. Te iubesc. Spunând te iubesc îi cad câteva lacrimi pe obraz, mă așez mai bine in pat și mă ia în brațe. Cuvintele lui se repetă din nou si din nou in mintea mea si simt o senzatie ca de sufocare in mare la cativa metri adancime. În cele din urmă Trent adoarme și după cateva ore in care mintea mea o ia razna si isi repeta incontinuu vorbele ce mi-au managaiat inima plange, adorm și eu.
Este dimineața, mă foiesc un pic și simt pieptul bine conturat pe care am adormit. Nu vreau să mă trezesc așa că doar mă bucur de momentul în care îl pot atinge fara sa imi fie frica ca ne vom certa iar si iar. Simt cum se trezește foindu-se putin, respiră apăsat și începe să se joace în părul meu. Mă simt atât de bine. Totul este doar liniștit și mă pot simții precum în rai. El este raiul meu. El este acasă.
-Trent! Te-ai îmbătat cam bine pentru prima ta beție. Spune sarcastic bunica lui.
-Ha ha bunico. E ciudat faptul că îmi amintesc totul dupa asa betie...
-Ar trebuii să îți amintești cel mai mult faptul că fata care îți doarme pe piept este fata care ar face orice pentru tine indiferent de cât de mult o rănești. Trent, nu îți bate joc de ea. Nu merită asta.
-Bunico!
-Da!
-Nu o merit chiar deloc și vreau să plec de lângă ea să o las în pace să nu o mai rănesc și nu pot, de fiecare data când o rănesc sau o văd că nu este bine simt... Simt că mor. Nu pot să nu o iubesc, nu pot, orice aș face nu pot, nu pot sta departe de ea.
-Așa este iubirea Trent. Nu renunța. De ce nu incerci de data asta să rămâi lângă ea? Fă-o sa simtă ca o meriți și crede-mă, fata asta te iubește atât de mult încât ar sacrifica totul, doar ca tu să fi bine, nu ea. Așa că doar încearcă.
-Și dacă o rănesc?
-Atunci încearcă altceva. Doar nu renunța, nu fi slab. Fi puternic, fi alaturi de ea.
-Mulțumesc bunico pentru tot și îmi pare rău pentru ieri.
-Nu-i nimic, din greșeli învățăm. Vă fac acum mâncarea și după plec la spital să văd ce mai face bunicul tău și să îi aduc si lui de mâncare si cateva prejituri poate se va simții mai bine. Închizi tu când pleci!
-Bine bunico! Urează-i însănătoșire rapidă bunicului!
-Haide că plec! V-am lăsat mâncarea la bucătărie. Pofta buna!
-Mulțumim, drum bun! Aud ușa cum se închide și simt cum Trent se joacă în părul meu, apoi își duce mâinile pe spatele meu și mă simt tot mai bine în brațele lui. Mă decid pana la urma să deschid ochii și îmi ridic fața și mă uit la el. Lumina se așează fix in cameră pe fețele noastre. Mă uit la el, râd și cad cu capul pe pieptul lui:
-Nu crezi că dormi cam mult iubire?
-În apărarea mea miroși bine și părul tău e frumos doar pentru ca eu am fost aseară să te ajut, așa că nu comenta și lasă-mă macar să te țin în brațe.
-Uită-te la mine și ascultă-mă! Îmi ridic privirea și mă uit in ochii lui. Chiar este serios: Voi face tot posibilul din lumea asta să te am indiferent de cine îmi va sta în cale. Vreau să fi a mea pentru totdeauna și vei fi a mea. Nu mă interesează ce ai de spus nu voi mai renunța la tine. Niciodată.
-Vreau doar să spun că ești un fraier dar tot te iubesc. Îl sărut ușor și apoi ne pierdem într-un sărut lung.
-Te iubesc!
-Și eu te iubesc! Dar îmi este foame și îmi este lene să mă ridic.
-Bine atunci te voi lua pe sus.
-NUUUUU!!!
-Ba da haide.
-Asta s-o crezi tu! Fug repede spre baie, mă prinde de talie și mă ia pe sus. Suntem pe hol, el este cu mâinile pe talia mea și se uită ranjind în ochii mei:
-Ce ziceai?
-Ha ha ha! mă uit la el, zâmbesc, mă sărută, îl mușc și îmi dă drumul la talie: Așa se face treaba, he he! Iau o ceașcă de ceai în timp ce Trent scoate ceaiul înfierbântat de pe plită. Las ceașca de ceai pe masă și îl îmbrățișez de la spate.
-De ce mă faci să fiu atât de dependent de tine?
-Imi pare rău domnule profesor lecția asta nu am învățat-o deci nu știu răspunsul.
-Foarte rău domnișoară!
-Da da. Ne uităm unul la altul și râdem. Îmi place cum suntem acum. Mâncăm câteva prăjituri făcute de bunica lui. După ceva timp Trent se duce să facă baie și eu mă apuc de spălat vasele pe ascuns pentru ca nu ma lasa sa fac curatenie in casa lui. Observ ca nu se mai aude dușumeaua dar nu aud ușa să se deschidă și mi se pare ciudat. Las vasele așa și mă duc repede la baie si bat la usa:
-Trent, ești bine? Întreb dar nu primesc niciun răspuns, atunci mă sperii și deschid deodata ușa. Întru în baie și Trent mă ia pe sus și mă aruncă în cadă și intră și el:
-Ce Dumnezeu Trent? Nu apuc să spun mai multe că mă trage spre el și mă sărută.
-Perfect, acum sunt udă din cap până în picioare.