Locul meu de refugiu

Fluturi Sau Molii

Te mai caut uneori să văd dacă ești fericit. Oare ai vrea să fi fost altfel? Ai vrea să dai timpul înapoi? Mă mai cauți să vezi cum o mai duc și dacă te-am uitat? A trecut un an, dar parca a fost ieri ziua când mi s-a frânt inima. Când o bucățică s-a despicat și tot așteaptă ca cineva să o repare. Cine credea că viața e atât de indescifrabilă și complicată.Probabil asta a fost tot. Prima iubire poate că nu se uită și trebuie să mă împac cu asta. Nu sunt sigură dacă chiar eram îndrăgostită de tine sau de versiunea pe care eu o creasem in cap. Dar știi ce? Nu mă simțeam deloc în largul meu când voiam să-ți vorbesc. Corpul meu era mult mai rațional ca mine, dar am refuzat să îl ascult. Până atunci nu avusesem astfel de stări extreme de anxietate și asta trebuia sa fie pentru mine un semn de întrebare,însă eu am ales să mă mint și să-mi spun că sunt acei fluturi din stomac pe care îi simți atunci când îți place de cineva. Oare? Oare așa se simt fluturii? Credeam că e ceva plăcut, nu ceva pe care ai vrea să nu-l mai experimentezi vreodată și de care vrei să fugi cu înverșunare.
Pierzându-te pe tine, m-am regăsit pe mine. Mă agățasem de acea falsă imagine a ta  ca de ceva prețios, ceva rarisim și special, dar tu erai doar superficial.