𝑴𝒚 𝑺𝒐𝒖𝒍𝒎𝒂𝒕𝒆𝒔 ᯾𝚂𝙾𝙿𝙴 𝙵𝙵 ✯𝚘𝚖𝚎𝚐𝚊𝚟𝚎𝚛

°8°

"Mai bine?" întreabă blând privindu-l pe micuț ce stătea ghemuit în păturica pufoasă, în timp ce în mâinile se afla o cană cu lapte cald

Cel mare a reușit cumva să îl liniștească pe șaten,la dracu fix acum trebuia să plouă.

Imaginea din fața sa nu îi ieșea din minte,vocea tremurat și stins,fața speriat plin de lacrimi..Nu îl suporta văzându-l așa

"Îhîm..Yoongi hyung îmi pare rău că m-am aruncat pe tine,doar---doar că îmi era frică.." începu să se joace cu vârful păturii

Ochii îi era atințit în cana privind absent laptele călduț,ne având curaj să-și ridice privirea

"Deja ți-am spus că e ok,nu trebuie să-ți ceri scuze din nimicuri" îi ciufuli părul

După ce și-a strâns destul de curaj și-a ridicat privirea, ochii întâlnindu-i pe a lui. Cel mare schița un zâmbet mic văzând ochișori lucioși a micuțului

Afară încă ploua,tunete nu se mai auzeau atât de tare încât să îl sperie pe micuț de moarte,dar totuși era deajuns să audă că tot îi era frică

Vroia să îi spună celui mare să doarmă cu el,doar..îi era rușine și frică de reacția lui.

Dar cel mare se comporta frumos cu el,nu i-a făcut nimic rău,nu a țipat la el deloc.

Șatenul după ce s-a gândit mult să îi spună acel lucru,și-a strâns mâna pe cană începând să vorbească pe un ton micuț

"P-pot să dorm cu tine??...." brunetul se încruntă ne-auzind ce spune micuțul

"Nu am auzit,ce ai spus?"

"A-am spus..pot să dorm cu tine?..." rosti de data această pe un ton mai auzabil

Brunetul se încremeni,să doarmă cu cel mic? Nu era sigur că e o idee bună,ar pierde controlul și nu vroia să facă ceva micuțului,ce ar regreta mai târziu

Dar..ochișori săi erau de nerefuzați,și umeri micuți erau lăsate în jos,trupul firav era înfofolit în păturica..era atât de vulnerabil

"E ok..dacă nu vrei,doar am întrebat" rosti rușinat de faptul că brunetul nu îi răspundea,doar se uita la el insistent

"Poți să dormi,doar să nu salivezi pe perină" rosti făcându-l pe micuț să scoată un mic chicot

"Mersi Yoongi hyung, și nu,eu nu salivez în timp ce dorm. Asta fac doar bebeluși"

"De parcă tu nu ești una.." vorbi de unul singur în speranță că șatenul nu aude,dar cel mic auzise prea bine ceea ce a spus

"Haha,ce amuzant"

"Pot să te întreb ceva?" micuțul afirmă din cap,
"De ce ai plâns, adică bine..plângi că ți-e frică de tunete,dar nici chiar așa. Am crezut că faci un infarct"

Îl privi pe micuț care se tensiona și își plimba ochii peste tot,încercând să îi explice celui mare

"P-păi..am traume din cauza tunetei" rosti în cele din urmă,
"Când eram mic s-au întâmplat multe lucruri rele.."

"Pot să știu și eu?" încerca să-și mențină tonul blând,deși în interior ardea de nervi doar la cuvântul "lucruri rele"

Asta însemnând că micuțul lui a suferit mult în trecut?

"Um..nu știu,nu vreau să-mi amintesc" murmură,deși aproape în fiecare seară visa urât legat din trecutul său

"Bine,dar sunt aici dacă vrei să vorbim" rosti blând și îi ciufuli părul pufos

"Mersi hyung" rosti și cu ezitare se întinse spre el îmbrățișându-l timid
"Mulțumesc"

"Ăm..pentru ce?" întreabă confuz totuși îmbrățișându-l înapoi,normal că nu ratează o astfel de moment

"Că ai grijă de mine,deși suntem doar prieteni? Suntem prieteni, nu-i așa?" brunetul afirmă ușor
"Și..mă simt bine când sunt cu tine" doamne de ce trebuia să vorbească pe tonul acela alintat și fragil?!

Îl înnebunea! Ce era atât de greu să îl marcheze și să îl facă perechea lui?

Pentru că micuțul era fragil și inocent,ca și cum ar fii un copil în corpul unui bărbat. A mai întâlnit omega,dar niciunul nu era ca și șatenul

"Păi e plăcerea mea" rosti ciupindu-i obrazul îmbujorat

"Ah!" se aruncă în poala celui mare când un tunet se auzi
"N-nu iar.." deja își simți inima bubuind

Iar brunetul era uimit,șatenul era în poala lui,atât de aproape încât îi auzi bătăi inimi. Lupul din el vroia să îl marcheze atât de mult,

Și-a așezat brațul pe talia micuță și subțire a șatenului,care a tresărit simțindu-i mâna pe locul acela

"Sunt aici,nu-ți fie frică" îi pune încet capul pe pieptul lui,și trase pătura pe micuț

Cel mic își închise ochii profitând de faptul că se află în brațele lui,și-a dus timid brațele micuți în spate îmbrățișându-l încet

Yoongi nu se simțea atât de bine niciodată,simțindu-l și știind că micuțul era în brațele lui îl făcea cel mai fericit alpha din lume

□□□□□□

Mda...am corectat capitolul dacă sunt greșeli iertați-mă, că sunt puțin oarbă 😅

:) 💋✨️