°26°

42 6 8
                                    

Brunetul a ajuns acasă după o zi obositor și plictisit,tot ce vroia era să îl țină pe micuțul lui în brațe și să doarmă

Spera că nu s-a întâmplat nimic cu el,dar el ar fii simțit dacă cel mic ar fii pățit ceva

S-a descălțat și a intrat în sufragerie încă fiind confuz de ce micuțul lui nu este prezent,dar încruntarea de pe față i se pieri când l-a văzut dormind

S-a îndreptat spre el și l-a învelit mai bine,după aceea a urcat în dormitor și și-a făcut un duș. Când a terminat,a coborât în sufragerie în speranță că micuțul s-a trezit deja,dar încă dormea

Exact ca un bebeluș, era atât de ghemuit în păturica aceea încât doar ochișori i se vedeau. Era atât de inocent și fragil

Și-a luat telefonul și a comandat câteva mâncăruri,căci lui îi era foame și nu vroia să facă zgomot în bucătărie făcând mâncare

"Dragule" șopti brunetul și-i sărută fruntea
"Dragoste,trezește-te" micuțul începu să se foiască

"Yoonie? Yoonie!" țipă și îi sări în brațe doborându-l pe brunet care râse

"Ușurel baby" s-a ridicat cu el și apoi s-a așezat pe canapea
"Cum ai dormit? Și decând dormi?" întreabă printre pupici pe obrăjori

"Nu știu..cred că de la ora patru și ceva..sper că nu este nicio problemă că am dormit atât"

"Evident că nu este nicio problemă,nu ți fomică?"

"Dar lui Yoonie e fomică?"

"Puțin,Yoonie a comandat ceva de mâncare"

L-a tras mai aproape de el până când nasurile s-au atins,apoi și-a unit buzele cu a lui,un sărut dulce și plin de iubire de care Yoongi avea nevoie

"Îmi pare rău că nu am făcut nimic de mâncare..doar că am adormit" rosti cu botic pe buze

"Dragule e în regulă nu trebuie să te simți vinovat"

El mereu e acolo,mereu l-ar consola chiar dacă el ar face greșeli.

"Te iubesc Yoonie..mult" se ghemui în brațele lui inhalând mirosul de care i-a fost dor

"Și --" e întrerupt de sonierul
"Vin imediat" spuse și-i sărută fruntea,apoi merge și plătește comanda

******

"Nuu pleca.." șopti micuțul făcându-l pe Yoongi să ofteze nervos

Era nervos,de ce? Ei bine,de dimineața Hoseok nu s-a dezlipit de el nici pentru o secundă, da,îi plăcea să-și țină perechea în brațe ..dar după un timp devine puțin frustrat

Îl iubea mult,dar asta nu însemna că o să îi suporte toate toanele chiar dacă el e sensibil și orice gest sau vorbă urât asupra lui îl rănește..

Și plus,el nu era un om care e obișnuit să alinte pe cineva..deși uneori chiar se înmoaie ținându-l pe micuț în brațele lui,totuși Hoseok ar trebui să se lase mai încet

"Dar trebuie să merg la muncă" spuse iritat apoi aude oftatul micuțului

"Așa va fii întotdeauna?" întreabă stins privindu-l cu ochii răniți apoi își coborâ privirea fiindcă îi era frică

"Ce?" se încruntă acestul ridicându-i bărbi forțându-l să se uite la el

Cel mic nu vroia să se uite în ochii acei negri ca noaptea,era înspăimântător făcându-i piele de găină

"Așa va fii mereu..? Nu o să mai ai timp de mine și o să fii mereu ocupat"

Văzând că brunetul nu răspunde a zâmbit trist,și s-a ridicat de lângă el și s-a urcat în dormitor ștergându-și obrăjori uzi

𝑴𝒚 𝑺𝒐𝒖𝒍𝒎𝒂𝒕𝒆𝒔  ᯾𝚂𝙾𝙿𝙴 𝙵𝙵 ✯𝚘𝚖𝚎𝚐𝚊𝚟𝚎𝚛Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum