Statie permanenta

Capitolul 2

A sosit dimineata si dupa rutina zilnica, ies din casa pentru a pleca la munca. Ma indrept spre lift si apas pe butonul de coborare si fiindca eram cam adormita, in timp ce ma invarteam prin fata liftului, am reusit sa ma trantesc in cineva.

-Scuze! Nu eram atenta!

-Nu-i nicio problema.

Nu am reusit sa-i vad fata insa vocea lui mi-a ramas intiparita in minte: era calda si suava dandu-ti acel sentiment de siguranta si liniste, acel sentiment dupa care tanjeam atata. Sunetul usii care s-a deschis m-a trezit la realitate si mi-am continuat drumul gandindu-ma din cand in cand la tipul de mai devreme. Nici macar nu cred ca l-am mai intalnit pana acum, de ce ma mir, adica eu o cunosc doar pe Dna. McCall care locuieste langa mine.

Prinsa in gandurile mele nici nu mi-am dat seama cand am ajuns la munca asa ca a trebuit sa ma adun si sa ma concentrez pe ceea ce aveam de facut. Timpul a trecut destul de repede si ora tornadei incepea in cateva minute.

-Sara esti gata, aproape ca au ajuns. spun eu catre colega mea care nu stiu ce Dumnezeule facea in debara

-Acum vin.

Imediat ce a ajuns la tejghea au inceput sa apara primii clienti si o data cu ei se anuntau doua ore grele. Daca e un lucru pe care il urasc la slujba asta sunt aceste doua ore in care trebuie sa-i servesc cu zambetul pe buze pe toti mofturosii astia. In cele din urme am reusit sa-i saturam pe toti si imediat ce au plecat m-am trantit pe un scaun. Eram epuizata, parca mai rau decat orice alta data si tot ce-mi doream in acel moment era sa iau autobuzul dar se pare ca trebuie sa mai astept inca o ora pana atunci.

Am inceput sa facem munca de dinainte de inchidere si cand in sfarsit ceasul a aratat ora 16:00 m-am dus sa intorc semnul de la usa apoi fug in spate pentru a ma schimba, insa aud clopotelul de la usa anuntand ca a intrat cineva.

-Kim du-te tu!

-Ok, ok. spun eu incepand deja sa merg in fata. Ajunsa la tejghea vad un baiat chiar dragut, cam de varsta mea cu un par blond, cret si cu niste ochi de un negru-caprui patrunzator.

-Imi pare rau dar e inchis!

-Nu-i nimic! abia atunci mi-am dat seama, el era cel in care m-am ciocnit de dimineata. Nu am venit aici pentru ceva de baut.

-Atunci ce cauti?

-Poate ca nu caut ceva ci pe cineva. in acel moment pulsul mi-a luat-o la galop fara sa inteleg de ce, dar mi-am revenit repede

-Am inteles, o chem pe Sara.

-Ce? Nu, nu. Nu o caut pe Sara. am ramas acolo cu o fata confuza asteptand sa-mi spuna o data ce avea de spus

-Tu esti fata de azi dimineata, nu? am dat aprobator din cap

-Eu sunt Nick, noul tau vecin. se prezinta el intainzand mana

-Kim. Incantata! spun dand mana cu el

-Vrei sa te duc eu acasa?

-Nu, mersi ma descurc.

-Cum vrei, ne mai vedem. el s-a indreptat spre usa iar eu am vrut sa ma duc inapoi la Sara, dar eram curioasa cum a reusit sa dea de mine asa ca m-am intors din nou spre usa

-Cum ai dat..., si m-am oprit vazand ca deja a plecat, se pare ca va trebui sa mai astept ca sa aflu raspunsul.

-Cine era? spune Sara cand ajung langa ea

-Doar un tip care nu s-a uitat la semn.

Dupa ce am reusit sa-mi strang lucrurile si am salutat-o pe Sara am fugit la autobuz fiindca aparent eram in intarziere din cauza discutiei cu Nick. O data ce am ajuns la locul meu am inceput sa fac un rezumat a celor intmplate azi. A fost o zi destul de ciudata, dar nu in sensul rau  ci in sensul in care nu mi-i s-a mai intamplat asta niciodata si imi place. E ceva la Nick ce ma intriga, ceva ce ma face sa-l vreau in viata mea.

---------------------------------------

Hello! Capitolul 2 e gata si scriindu-l mi-am dat seama ca mi-am iesit din mana si ca imi vin destul de greu ideile. Inca nu am habar ce se intampla si ce ar trebui sa scriu in capitolul urmator dar sper sa-mi vina mintea la cap pana la urma. Any way sper ca va place povestea pana acum! :) Bye!