Cap 11

100 15 0
                                    

Deschise cu greu pleoapele, le simțea îngreunate, după care încercă să se miște și simți o durere acută în spate. Închise ochii la loc și respiră puternic, aducându-și aminte încet de ceea ce se întâmplase. Încercă să își miște mâna deoarece o simțea amorțită și constată că ceva greu stătea rezemat de ea, așa că deschise din nou ușor ochii, forțându-se să se obișnuiască cu lumina. Un cap strălucitor dormea liniștit pe mâna lui, sau cel puțin așa părea, avea buzele foarte deshidratate și era trasă sub ochi, pe față având diverse vânătăi și o zgârietură, probabil cum fusese lovită de crengi. Arăta epuizată, plânsă, plânsese pentru el? O observă cum se mișcă și sări ca arsă.

-Volkan, zise speriată.

-Iartă-..mă, zise cu greu.. nu am vrut să ..te trezesc.

-Ești bine? Zise cu fața speriată, lacrimile ieșindu-i involuntar. Thomas, strigă ea..lady Lara, s-a trezit excelența sa.

-Kane..zise Lara venind speriată, ești bine?

-Cum te simți? Zise și Thomas.

-Călcat ca de căruță, zise el respirând greoi.

-Ai 3 coaste rupte, zise Thomas, e normal, dar ai să te refaci.

-De cât timp sunt..așa?

-Două zile, zise Lara, ne-ai speriat groaznic, doctorul zicea că nu ai organele rănite dar totuși nu te mai trezeai. Te lăsăm să te odihnești.

-Annabelle? Zise Thomas privind-o. Îi dăduse voie să stea lângă el în tot acest timp, asta pentru că fusese inconștient, nu știa dacă avea să o lase să rămână și după, și așa se vorbea despre ei peste tot. Thomas chiar anunțase logodna, trebuia să-i spună despre asta.

-Pot să rămân două clipe? Zise nesigură către fratele ei, iar acesta aprobă.

-Te doare? Zise mai mult ca să zică ceva, era normal că îl durea.

-Pot suporta, îmi ridici te rog puțin perna.

-Sigur, zise și făcu asta în dată. Uite..vreau să îți mulțumesc, că m-ai salvat.

-Nu am făcut-o să îmi mulțumești, Bell.

-Știu, doar că..nu sunt însărcinată, am sângerat. Thomas a anunțat logodna noastră, oameni vorbesc. Dar nu este neapărat necesar să ne căsătorim, pot suporta consecințele. Și..

-Vorbești prea repede, nu am înțeles nimic, zise el închizând ușor pleoapele și deschizându-le la loc.

-Thomas a anunțat logodna noastră..oamenii..

-Am înțeles asta, nu am înțeles prima parte.

-Adică..nu sunt grea, am sângerat.

-Am înțeles și asta.

-Atunci ce nu ai înțeles, zise ea confuză.

-Partea în care crezi că te-am salvat pentru că erai grea cu mine, pentru numele lui Dumnezeu, așa de tiran mă crezi? Zise furios după care făcu o grimasă de durere.

-Te doare? Zise ea îngrijorată.

-Nu mai contează, ești chiar prostuță uneori.

-De ce te cerți cu mine chiar și acum...

-Pentru că mă faci să devin așa când sunt cu tine, irațional.

RĂSĂRITUL DINTRE NOIUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum