Soțul surorii mele

Nu pot ține pasul!

KARLA
M-am trezit cu dureri puternice de cap. Probabil pentru că am avut un vis minunat și lung în care apărea Luke.
Seara trecută mi-a trimis un mesaj în care îmi spunea că arăt bine, iar astăzi trebuie să îi spun că îl plac. O Doamne, am atâtea emoții!
Mă ridic din pat, îmi iau din dulap o pereche de pantaloni scurți, lenjerie intimă și un tricou lung.
Am ieșit din cameră, și îl văd pe Sebastian pe hol. Fără tricou.
-Sebastian! Pune-ți un tricou pe tine! țip eu.
-Și dacă nu vreau? Spune el. Nu am nici un motiv pentru care ar trebui să te ascult.
Afurisitul!
-Dacă nu vrei, nu te pot obliga. Dar nu sunt obișnuită să mă trezesc cu bărbați dezbrăcați pe hol la prima oră!
-Ei bine, te vei obișnui, deoarece astăzi mă mut aici.
Casc ochii, nu mai scot nici un sunet și intru în baie. Mi se pare că se cam grăbesc cu procesul acesta de căsătorie, însă nu pot spune nimic, deoarece ar fi absolut nefolositor.
Odată intrată în baie, îmi dau hainele jos, și intru în duș. Încerc să îmi las mintea să se relaxeze puțin, deoarece astăzi va fi o zi plină.
După treizeci de minute, ies din duș și îmi acopăr corpul dezvelit cu un prosop alb, altul fiind pus pe păr.
Apoi, ies din baie și merg în camera mea. Încui ușa și îmi îndrept privirea spre pat.
-Sebastian! Ce cauți aici?! întreb eu, după ce am tresărit de la sperietură.
-Of, Karla! Data viitoare să nu mai spui de mine că sunt dezbrăcat, atunci când tu umbli chiar goală. Spune el, zâmbind.
-Nu sunt goală, spun eu. Am prosop pe mine.
-Și dacă acel prosop ar cădea? Întreabă el, apoi se ridică din pat și se apropie de mine.
-Dacă ar cădea, ți-aș scoate ochii din cap și i-i aș da lui Colby să-i mănânce.
Colby este câinele meu. Este un corgi mititel pe care l-am adoptat acum două luni și țin foarte mult la el.
-Dar deja te-am văzut fără prosop... spune el, un afurisit de zâmbet afișându-i-se pe față.
-De ce ai intrat în camera mea, Johnson? Îl întreb, foarte nervoasă.
-Am vrut doar să văd ce faci. Îi afișez o privire nervoasă. Și să îți spun că te duc eu la liceu astăzi.
-Știi, am și eu mașină, pot să merg și singură. Spun eu.
-Da, dar mama ta vrea să ne înțelegem mai bine, și astfel vom putea vorbi puțin, să ne cunoaștem mai bine.
-Bine, oricum nu am de ales. Spun, dându-mă bătută. Dar pe bune, data viitoare nu mai da buzna în camera mea.
-S-a făcut, cumnățico! Spune el, iar apoi își ia tălpășița.
Îi dau drumul prosopului meu, iar apoi îmi iau lenjeria intimă, urmată de restul hainelor.
Îmi iau telefonul și îl pun în buzunarul de la spate al pantalonilor.
Cobor scările, iar acolo mă aștepta Sebastian, care era îmbrăcat la costum.
Îmi iau în picioare niște teneși negri, și ies afară. În urma mea iese și Sebastian, care mi-o ia înainte și deschide ușa pasagerului.
-Ce gentleman! Spun eu, în mod ironic.
Intru în mașină, apoi domnul în costum închide ușa și merge spre partea opusă a mașinii.