⭐️Capitolul 4⭐️

132 17 9
                                    

Nu știam dacă schimbul lor de priviri sau faptul ca aproape își dădeau parte în partea mă făcea să simt furnicături până-n adâncul sufletului.

Păreau a fi doi masculi care se băteau pe aceeași pradă și doar unul din ei putea să o câștige. Nu înțelegeam de ce era această tensiune între ei. Nici măcar nu se cunoșteau atât de bine, nici măcar nu au schimbat o vorbă.

— Dă-te !

L-am auzit pe Taehyung spunându-i și parcă mi s-a tăiat respirația când vocea lui a devenit extrem de joasă.

— Altfel?!

Oh, doamne. Asta era grav, nu prea părea ca unul din ei să lase de la el și să-și vadă de drum. I-am văzut rânjetul lui Taehyung pe care îl afișa în colțul gurii și știam perfect ca după asta urma o bătaie. Cel puțin așa se întâmplă mereu în cazul meu.

Îmi simțeam inima în gât și nu voiam să fiu prezentă la un schimb de pumni între ei fără un motiv anume. Amândoi erau orgolioși și încrezuți .

— Altfel am să trec cu tine prin ziduri! l-a amenințat punând capăt și ultimului centimetru de distanță dintre ei.

Am putut să observ faptul ca JungKook a luat o poziție fermă, l-am văzut cum își strângea palmele în pumni, fiind gata de orice lovitură posibilă.

— Dacă mai apuci!

Atunci a fost momentul în care am ajuns să stau între ei doi cu cel mic în brațele mele. Mi-am strâns ochii cat am putut de tare, fiind gata să fac contact cu pumnul lui JungKook. Inima îmi bătea puternic și tremuram din toate încheieturile.

Smiorcăitul celui mic m-a făcut să-mi deschid ochii și să-mi înghit limba când i-am văzut pumnul la doar câțiva centimetri de fața mea.

Am făcut contact vizual cu el imediat. Acesta respira accelerat și îi simțeam adrenalina cum îi curgea prin vene. Îl vedeam însetat de sânge , pieptul îi urca și cobora într-un mod accelerat și părea ca își dorea acest schimb de pumni.

— JK!

Jimmy a început să plângă și acela a fost momentul în care m-am trezit la realitate și l-am strâns puternic în brațele mele.

— Nu se întâmplă nimic, micuțule...,l-am mângâiat pe cap , iar acesta s-a cuibărit în scobitura gâtului meu. Haide acasă ..., m-am întors spre iubitul meu care aproape ca mă mânca de vie la cum se uita la mine.

L-am înmânat pe Jimmy fratelui său mai mare și l-am prins pe iubitul meu , trăgându-l după mine sub privirea ucigătoare a lui JungKook.

***

— Să-mi mulțumești ca n-am făcut-o pe ma-ta sa țină o înmormântare în loc de nunta!

A trântit furios ușa în urma lui, lăsându-mă pe mine sa zac fără suflare în patul rece și în camera asta întunecată. Îmi simțeam fața atât de uscată de la lacrimile pe care nici nu le mai aveam de câteva minute bune.

Inspirăm și expiram cu ultimile puteri pe care le mai aveam, uitându-mă în gol. Nu știam cu ce i-am greșit atât de tare în cat să mă bată în așa fel.

Câteva fire de păr mi-au căzut pe față și ma înțepau în ochi, voiam să mi le dau la o parte, dar nu îmi puteam mișca mâinile. Picioarele îmi erau înțepenite și tot corpul parcă plutea.

Nu știam câte ore zăcusem în acel pat, nu știam dacă se făcuse dimineață sau dacă trecuse de ora prânzului, căci eu mă simțeam la fel de amorțită. Fiecare părticică din corpul meu ma durea extrem de tare.

UN IDIOT PERFECT Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum