Capitolul 1

11 0 0
                                    

Am alergat toata ziua prin oras si sunt extenuata. Abia astept sa ajung acasa si sa fac un dus pentru a ma racori. Mai bine nu acceptam sa ma implic in cumpararea unui afurisit de cadou pentru Alex, mai ales daca trebuie sa o suport si pe Simona. Fata aia are asa o energie la cumparaturi, ca mai tare ma oboseste. Chiar daca ne stim de un an eu si cu Alex, mi-a devenit ca un frate, iar uneori imi e ca un tata, iar asta nu suport, mai ales cand e vorba de baieti. Drumul pana acasa parca nu se mai termina si imi dau seama ca mai am destul de mult de asteptat pana sa imi indeplinesc visul de a ma relaxa sub jetul de apa. Deodata simt cum ma impiedic de o geanta sport neagra si ajung sa pup asfaltul. Durerea ce o simt in maini si picioare devine in cateva secunde insuportabila si incep sa ma vait.
-Cine dracu isi lasa o geanta fix in fata scarii blocului?! Intreb cand aud ca cineva tipa de la cativa metri daca sunt bine. Pana ajunge in dreptul meu ma ridic singura si ma uit la mainile mele si constat ca nu mi-a dat inca singele, ceea ce e bine pentru ca asa scap de interogatoriul mamei.
-Esti bine? Cand aud cuvintele acelea, imi intorc fata spre un baiat destul de inalt, cred ca are peste un metru si optzeci de centimetri cu par castaniu deschis si cu ochii de un verde inchis.
-Nu stiu, tu ce crezi?! Il intreb eu putin nervoasa din cauza intrebarii pe care a pus-o.
-Poti sa mergi?
-Eu zic ca da, doar de ce mi-a dat Dumnezeu picioare? Nu ca sa le folosesc?! Deci oficial, il cunosc pe tipul asta de un minut si deja ma enerveaza.
-Doar am intrebat, am vrut sa fiu dragut. Imi raspunde el cu un pic de amuzament in voce si incepe sa zambeasca pana la urechi in timp ce eu ma incrunt din ce in ce mai tare.
-De ce zambesti asa la mine? Il intreb iar el incepe sa rada.
-Pentru ca esti amuzanta cand te enervezi. Imi spune iar eu deja mor de draci.
Nu am mai spus nimic si am urcat scarile. De ce trebuie sa stau la etajul unu si sa nu fie lift?! Nu sunt o persoana lenesa dar in momentul de fata sunt obosita, murdara si nervoasa. Iar zambetul timp al baiatului ce mi-a pus intrebarea stupida "Poti sa mergi?" nu mi-l pot scoate din minte, si ma enervez si mai tare. Cum intru in apartament observ ca mama nu e acasa ceea ce e bine asa ca merg in camera mea si ma pregatesc pentru baia mult asteptata. Dupa un sfert de ora ies din baie si ma duc in bucatarie sa mananc si eu ceva pe ziua de azi iar cum deschid usa, in fata mea apare o farfurie plina cu clatite ce imi face cu ochiul. Ma pun la masa si incep sa imi ung clatita cu gem de capsuni, preferatul meu de altfel si ma gandesc ca dupa ce iau aceasta gustare trebuie sa ma apuc de curatenie altfel ma omoara mama. Dupa zece minute in care mananc si ma gandesc la nemurirea sufletului ma duc in camera mea pentru a da muzica la maxim si pentru a incepe curatenia. Nici bine nu incep sa fac treaba ca deja suna cineva la usa. Cine pana mea nu are ce face si s-a decis sa ma enerveze pe mine?! Nu stiu dar cert este ca nu va scapa prea usor.
-Cine e? Intreb eu un pic cam prea tare dar observ ca nu raspunde nimeni asa ca plec.
Nu ajung bine in camera ca iarasi suna la usa. "Cine dracu ma deranjeaza?" tip cat ma tin plamanii iar cand deschid usa il vad pe tipul din fata blocului.
-Buna, nu am apucat sa facem cunostinta eu sunt Allesyo Evans. Imi intinde mana blegul din fata mea iar eu pufnesc in ras.
Pe fata lui se putea citi cu usurinta stanjeneala si asta m-a facut sa rad si mai tare. In acest timp l-am analizat din cap pana in picioare si am observat ca s-a schimbat de hainele pe care le avea mai devreme,acum purtand un tricou negru ce ii scotea in evidenta abdomenul cu cele sase patratele in relief in locul celui albastru deschis si larg. Am putut observa si picioarele foarte bine lucrte fiindca acum poarta o pereche de pantaloni scurti albi in locul pantalonilor de training maro. Dupa ce m-am oprit din ras, m-am uitat la fata lui enervanta si am putut vedea ca ii apare din nou zambetul ala enervant.
-Si ce vrei sa iti fac eu acum? Certificat de nastere?! Daca esti in cautare de prieteni, poti merge la un pet shop am auzit ca aproape toate animalele iti pot deveni cel mai bun prieten. Ii raspund rautacioasa iar el se intristeaza.
-De fapt voiam sa imi cer scuze pentru comportamentul meu de mai devreme Si sa te intreb de ce esti asa de rea cu mine. Imi spune el stand cu mainile la spate si capul in jos de parca ar fi la gradinita pedepsit de educatoare. Tocmai m-am mutat in bloc, si nu vreau sa incepem relatia noastra de prietenie cu stangul.
Relatia noastra de prietenie?! Cine a spus ca suntem prieteni? Sau ca vreau sa fim prieteni. De ce sa fim prieteni?! Oricate intrebari mi-ar veni in minte, uitandu-ma la el, realizez ca e chiar dragut si poate ca am fost cam rautacioasa cu el.
-Nicole Davis! Ii raspund intinzand mana si zambesc sincer.
Vazandu-ma zambind, a zambit si el iar atunci am realizat: Alex o sa ma omoare cand o sa vada ca vorbesc cu alti baieti iar el nu ii cunoaste!

The new neighborUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum