CAPITOLUL VI-PRIVIREA NOPȚII

1 0 0
                                    

Privirea nopții

În privirea nopții, ți-as striga al tău nume-

În a șoaptei ploi, în liniștea lumii suferința preferă să mă consume

La un vals cu un înger brunet am luat-o, însă fără scăpare

Mă înec în fumul țigării în a mea odaie, iar Morții îi cer îndurare.

Vreau să mai reaud al său glas mieros, nu să dansez cu Moartea

Oh înger cu ochii căprii! m-ai prins în disperare că așa mi-e soartea,

Iubește-mă dar și urăște-mă

Iar de al tău dor îmbătă-mă

Moarte! A mea tinerețe să mi-o iei și să o îndur

Dar anii lui nu îi lua , pentru că vreau încă să mă bucur

Înger ce ești lângă mine iubirea e veșnicie

Iar durerea,singurătatea și dorul e nemernicie!

𝘗𝘖𝘌𝘔𝘌 𝘝𝘐𝘕𝘋𝘌𝘊Ă𝘛𝘖𝘈𝘙𝘌 Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum