Annabella si Michael

Capitolul 2

In imagine este #Michael

In fata mea se afla Michael. Cand i-am intalnit privirea  picioarele au inceput sa imi tremure, iar inima a incetat sa mai bata pentru cateva secunde. El se uita urat la mine.

-Sssscuze! am murmurat eu.

-Tu nu te uiti pe unde mergi?Esti chioara?a intrebat el nervos.

Cand i-am vazut atitudinea mi-am dat doua palme mintale si mi-am revenit.

-Dar cine te crezi tu sa tipi la mine si mai ales sa ma faci chioara?

-Tocilaro ai grija cum vorbesti cu mine. 

-Mai bine sunt tocilara decat una ca tine.

-Hai ca deja incepi sa ma enervezi...

-Esti un idiot.

Nu a mai apucat sa spuna nimic deoarece am auzit soneria care ne anunta ca incep orele, asa ca am plecat. Cea mai buna prietena era uimita de reactia mea. Probabil nu se astepta sa ii raspund lui Michael. Am luat-o pe Karina si am plecat la ore. L-am auzit strigand in urma mea ca o sa platesc pentru ce am spus. Cand am ajuns in clasa ne-am asezat pe randul de la geam si asteptam sa imi spuna ceva. 

-Esti bine? ma intreaba Karina. 

-Sunt bine. ii spun eu cu glas stins

-Il placi, nu-i asa? m-a intrebat timida

-Pppoftim? 

-Annabella te cunosc mai bine decat crezi tu. Am vazut cum il priveai.De fiecare data cand il vezi esti emotionata.  

-Offf....il plac. Pe tine nu pot sa te mint.Iarta-ma ca ti-am ascuns asta, dar nu stiam cum sa iti spun.ii zic eu uitandu-ma in jos. 

-De ce nu mi-ai spus?

-Imi era teama sa nu ma judeci.

-De ce sa fac asta? Sunt cea mai buna prietena a ta si te iubesc orice ar fi.

-Stii ce parere am eu despre acea gasca si...Chiar daca il plac pe Michael asta nu imi schimba parerea. Sunt niste idioti...sexy.

-Sexy,aaa...spune si incepem amandoua sa radem

-Buna dimineata,copii! o aud pe doamna Bolton. O iubesc pe profesoara asta. E atat de calma si de simpatica. 

-Buna dimineata! raspundem noi in cor.

Ora asta a trecut foarte repede. Doamna Bolton ne-a intrebat ce am facut in vacanta, cum ni s-a parut clasa a-IX-a. A spus ca o sa fie un an greu dar o sa fie frumos. Atata timp cat stim ce vrem si care ne sunt obiectivele o sa ne fie si mai usor. 

Orele au trecut repede. Sincer, abia asteptam sa se termine pentru ca am hotarat cu Karina sa mergem la KFC sa mancam ceva. Imi era o foame de urs. Ajunse acolo am vazut o masa libera in colt. Ne-am luat cate o portie de aripioare picante, o doza de suc si ne-am asezat la acea masa. Radeam, povesteam cu Karina cand dintr-o data il vad pe el. Se uiat la mine si ranjea. Imediat mi-am intors privirea la Karina si i-am facut semn se sa uita in partea dreapta. Cand la vazut mi-a spus:

-Vrei sa plecam de aici?

-Nu. Daca plec o sa spuna ca fug de el. Nu vreau sa ii dau aceasta satisfactie. ii zic eu increzatoare

-Ok. Eu ma duc pana la baie.

-Bine, pisic.

Dupa ce a plecat Karina el a venit la mine. 

-Ce faci, iubire? ma intreaba batjocoritor

-1)Nu te intereseaza pe tine 2) nu imi mai spune asa

-Ooo... tocilara are gherute.

-Esti un nesimtit. Ce vrei de la mine? Lasa-ma in pace.

-Ce vreau? Ti-am spus ca o sa platesti pentru ce ai facut azi. 

-Da bine. Acum pleaca.

Cand a venit Karina de la baie a vazut ca eram nervoasa si m-a intrebat ce am patit. Dupa ce i-am povestit am plecat acasa.

Odata ajunsa acasa m-am dus in camera mea si am inceput sa ma gandesc la cele intamplate azi. Nu inteleg ce vrea de la mine Michael. Acum o sa imi dea lumea cu susul in jos. Chiar nu vreau sa mai sufar. Am suferit destul cand a plecat mama de langa mine. Uneori ma intreb daca se mai gandeste la noi, daca ne-a iubit vre-o data. Imi e  tare dor de ea. Daca s-ar intoarce la noi nu stiu daca as putea sa o iert pentru ca ne-a parasit pentru mai multi bani. Eu sunt de parere ca bani nu aduc fericirea. Degeaba ai bani daca nu ai parte de dragoste. Tata a fost, este si va fi totul pentru mine, dar si pentru Vlad. El ne-a crescut, el a fost langa mine cand am avut nevoie de un sfat, el a fost aici cand am fost bolnava. Nu pot exprima in cuvinte cat de mult il iubesc. Daca ar pati ceva as muri.