Capitolul 18.

4.2K 231 7
                                    

Mic Anunt: Creaturi minunate va multumesc pt fiecare vot coment si follow. Stiu ca nu merit atat de multa atentie din paretea voastra deoarece sunt o neserioasa care nu posteaza si imi cer scuze pentru asta. De doua trei zile ma tot razboiesc cu ideea une noi "capodopere" pe care probabil o voi scrie dupa ce am terminat cu aceaste( nu stiu cum sa o numesc dar carte stiu ca nu e). Am asteptari mari de la ea cel putin acum cat ideea infloreste in mintea mea.

Imi cer scuze ca sunt o intarziata dar acum va las cu un capitol mai lunungut decat cele obijnuite. Pupici :*



Cuvintele lui Christopher inca rasuna ca un ecou in mintea mea si imi indept privirea spre Robert care se uita curios la mine.

-Sa inteleg ca nu stie despre Seth? intreaba dupa secunde bune in care linistea domneste asupra incaperi.

-Da... am cam omis detaliul asta cand s-au cunoscut. spun zambind stramb ca un copil prins cu mana in borcanul cu biscuiti.

-Ei bine inseamna ca Christopher va avea o surpriza saptamana asta. Oricum nu de asta te-am chemat aici si pe tine. Va trebui sa semnezi domumentul asta pentru mine. ma ridic si ma aproopi de birou imi immana stiloul lui si imi arata unde sa semnez.

Semnez fara sa citesc domunentul si vreau sa ma asez dar Robert imi spune sa ii aduc un dosar de pe rafrurile alaturate.

-Asa, acum am venoie ca tu si Christopher sa  semnati ca sunteti de acord sa lucrati impreuna si as mai vrea sa ii duci si o copie a fisei de adoptie a lui Shet presupun ca va avea nevoie daca cea de la adapost e distrusa.

-Pai daca trebiue sa semnez acum pentru a-i fi ucenica... ce era contractul precedent pe care l-am semnat?

-Doar faptul ca ai acceptat cateva procente din actiuniile firmei.  spune toate astea zambind de parca mi-ar fi daruit o felie de tort, dar creierul meu sacadeaza pe cuvintele " acceptat" si "actiuni".

-Robert te rog spunemi ca glumesti. zambind fortat ma asez pe locul de pe care ma ridicasem cu cateva momente in urma.

-Ma simt mai bine Sarah dar nu atat de bine incat sa glumesc in privinta viitorului companiei.

-Dar nu pot accepta asa ceva. Te rog anuleaza contractul.

-O ba tocmai ai acceptat si anularea nu mai e posibila.

-Ce? Cum sa nu se poata? cum sa nu se poata e un contract Robert.

-Nu. Nu se  poate odata ajunse in posesiunea ta, actiunile nu pot fi vandute sau redobandit.

Il ascult socata dupa care imi ascund fata in palme abtinndu-mi orice iesire furtunoasa apoi ridic privirea si il vad pe Robert zambind ca un copil care si-a pacalit parinti sa ii cumpere jucaria mult dorita.

O minciuna si o poza de nunta.Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum