The Hunter

Capitolul 15

Ma uitam cum Chase impartea pumni si-n stanga si-n dreapta, lovindu-i pe toti ce-i ce indrazneau sa i se opuna. Am pasit in incaperea plina cu gemete, exact in momentul cand Chase a dat ultima lovitura, intr-un barbat ce era de doua ori mai mare, cu barba, dar sigur mai scurt la minte decat Chase. Cand credeam ca totul s-a terminat, Chase se intoarse spre unul dintre cei deja la pamant, bolborosind ceva, apoi dandu-i inca niste lovituri.
-Opreste-te, il omori! Ma trezesc eu tipand si fugind spre barbatul lovit.
-Ce dracului cauti aici? Scuipa Chase, privindu-ma surprins.
-Ce e in mintea ta? Uita-te ce le-ai facut! Spun, aratand spre cele trei trupuri ce ne zaceau la picioare. Chase ma priveste pentru inca o data, apoi ma prinde de brat, tragandu-ma afara din bar.
-Ce faci? Intreb, tragandu-mi bratul din stransoarea mainii sale.
-Plecam de-aici, nu cred ca vrei sa fii prezenta cand observa ceilalti gunoaiele de pe podea, raspunde el, deschizand usa masinii. Urca! Spune sec, evident nervos.
Nu ma impotrivesc de data asta, urcandu-ma in liniste pe scaunul din dreapta.

-Ce-a fost asta? Intreb, in cele din urma.
-O nimica toata.
-Cand o sa poti lasa la o parte secretele si misterul asta? Cand o sa poti sa-i lasi pe ceilalti sa te descopere asa cum esti tu, cu adevarat ? Strig, enervandu-ma.
-Te-ai cam incins, Bombonico. Spune el, amuzat, stergandu-se cu o mana, cu o carpa, pe fata de transpiratie si sange.
-Esti un idiot. Opreste masina, zic calm, dar Chase se face ca ploua. Am spus sa opresti, nu vreau sa stau in aceiasi masina cu un idiot! Continui eu.
-Bombonico, ai de gand s-o tii asa pana acasa? Intreaba amuzat.
-Doamne, cat poti sa fi de enervant!

...

-Pa! Spun sec, coborand din masina, crezand ca am terminat-o cu Chase pentru seara asta, dar aud a doua usa trantindu-se, semn ca si el a coborat.
-Am spus "pa ". Zic, cand ajung pe veranda casei.
-Pai eu n-am spus.
-Pleaca.
-Saruta-ma de plecare, zice facandu-mi cu ochiul.
-Niciodata. Acum pleaca, mama e acasa. Zic, vazand masina mamei.
-Daca nu ma saruti, mi-ar face placere s-o cunosc pe mama ta. De fapt, lasa sarutul, o sa intru oricum, spune el, parand serios.
Asta-mi mai trebuie, sa-i prezint mamei baieti la miezul noptii. Ar fi tare incantata.
Ma dau un pas mai in fata, apropiindu-ma de Chase si ridicandu-ma pe varfuri pentru a-l saruta. Ii ating buzele cu ale mele, apoi incerc sa ma desprind de el, dar in zadar, caci acesta isi duce o mana la ceafa, adancind sarutul.
Ca de fiecare data cand il sarut pe Chase, acel sentiment si senzatia de foc din stomac apar, condimentand momentul. Imi duc mainile peste umerii sai, continuand repriza de sarutat, pana cand cel ce ne desparte e aerul si lipsa acestuia.
-Pleaca acum. Zic, intorcandu-ma cu spatele la el si deschizand usa de la intrare.
-Pa, Bombonico, raspunde acesta chicotind.

...

-Saruta bine?
-Nina! Sar eu, rusinata.
-Asta e clar un da, zice aceasta razand.
-Ce-ai facut in seara asta? O intreb eu.
-Oh, sigur n-am fost speriata de cineva care intra peste mine-n casa, se dovedeste ca e Chase-cel-sexy, n-am stat sa vizionez lupte libere la care a participat cel de mai sus si n-am fost sarutata patimas de acelasi sexos, raspunde ea, razand cu pofta.
-Oh Doamne, exclam eu, inca auziundu-i rasul prin telefon.
-Ce faci maine? Intreaba ea, calmandu-si chicotul.
-Nimic, cred. N-am nimic in plan.
-Super! De acum, ai!