Mark a stat toata noaptea langa mine. Imi părea nespus de rău pentru ce facusem.. nu-mi imaginam că se va ajunge aici.
Mama a ajuns la spital.
Mama: Fica meaa ! Ce ai făcut? De ce ai facut asta? Spune ea ,plangand.
Incercam să-i răspund, dar degeaba.. nimeni nu mă aude.
Doctorul o cheamă pe mama până afară, aşa ca m-am dus si eu să vad ce-i va spune.
D: Doamnă.. starea ficei dumneavoastră este forte gravă. Cei ce i-au facut analizele spun că are un grad foarte ridicat de etnobotanice.
Mama: Dar cum? Betty a fost un copil model.. ce i s-o fi intâmplat? *cade in genunchi şi incepe să plangă.
Mark nu se mişca de langă pat. Imi tinea mâna strâns şi plangea. Deodată aud : Betty, te iubesc! Ştiu că acum m-ă auzi si vreau să te intorci, te rog!
Era Mark... nu se putea opri din plâns.
" Ce am facut? Il iubesc! De ce il fac sa sufere atat? "- Aceste gânduri nu m-au lasat in pace.
A venit momentul să plec... cred...
Aparatele s-au oprit... pulsul meu... s-a oprit.. nu mai puteam face nimic.
Mark se ridică de pe scaun şi fuge afară, să caute doctorul.
Era clar. Am murit. Văzând-o pe mama lesinând , văzându-l pe Mark cum stă lângă pat.. nespunand nimic şi privind in gol... imi părea din ce in ce mai rău. Acum nu mă mai puteam intoarce. Totul era pierdut.
Deşi trupul meu era neinsuflețit, eu incă eram aici, spiritul meu inca este aici. Asistenta care a făcut-o pe mama să-şi revină s-a apropiat de mine, in fine, de trupul meu, şi a pus un cearceaf alb pe mine. Mark m-a tinut de mână şi după ce am murit .
Mă uitam la el. Chiar mă iubea şi eu nu am apreciat asta. Intr-un moment a spus:
M: Betty, de ce ai plecat? De ce m-ai lăsat singur aici? De ce? O să te iubesc pentru totdeauna, nu voi mai iubi pe nimeni aşa cum te iubesc pe tine. Imi pare rău ca s-a intamplat aşa. Dar iți promit că ne vom reintalni..acolo sus. Iți promit asta.
Auzindu-l pe Mark am realizat că ... trebuia să-l ascult. Nu trebuia să mă alătur lui Chriss si Jessicăi..
Am inceput să plâng.. stând lânga ei. Până când mama mi-a cumparat sicriul...
