Sunt om, nu o jucărie stricată

Nu sunt un obiect, sunt o ființă
Simt, gândesc și am credință
Însă aseară am aflat cum se simte durerea de fapt.
Îmi ating chipul privindu-mă-n oglindă,
Iar ochii mei nu mă mai reprezintă.
Fericirea de ieri este înlocuită cu ura de azi
Gândește-te mamă că în 5minute mi-ai transformat viața într-o dramă.
Aș vrea să fug,
Să fug departe
Așa că închid ochii și-mi imaginez că sunt pe Marte
Apoi strig cât pot de tare "Sunt om și mă doare!".
Suspin ușor gândindu-mă că totul va fi bine,
Apoi râd și eu de mine.
Am avut încredere în voi, cum nu am avut niciodată
Acum drept dovadă... mă simt devastată.
Sunteți părinții mei și nu pot spune stop acestui joc "de noroc".
Acum, dragă tată, aș vrea să îți spun că grija ta m-a făcut ceea ce sunt acum.
Îți respect deciziile, dar încă odată
SUNT OM, NU O JUCĂRIE STRICATĂ!

Pentru mama și tata.