Refren: Plec de tot, departe de tot
De tot ce-am avut, dar am pierdut,
Plec departe, plec pe Marte
Şi-acolo poate, poate, poate...x2
Şi mai departe, şi mai departe...
Nu mai suport.
Plec de tot, îmi iau lumea-n cap
M-arunc peste port.
Plec de tot,
N-am servici, n-am bani
Bat pasul pe loc
Nici prieteni nu am, mă simt singur, singur de tot
Dar singur de tot.
De ce să mai stau?
N-am niciun motiv, mă simt inutil
N-am nimic din ce vreau.
M-a căutat norocul dar nu ştia unde stau
Nu ştia unde stau...
Refren: Plec de tot, departe de tot
De tot ce-am avut, dar am pierdut,
Plec departe, plec pe Marte
Şi-acolo poate, poate, poate...x2
Şi mai departe, şi mai departe...
Cheloo: Unde să ne mai ascundem când fugim de noi?
În jur e pace, nu-mi place, în suflet port un război.
Sunt un sălbatic într-o lume chivilizată cu forţa,
Şi nu sunt genul să vă car torţa.
Lumea, fuge de cuvinte, deja nimeni nu spune ce simte,
Deci nu mai avem nevoie de cuvinte.
Constat că sunt plecat cu capul, deci sunt normal.
Am reuşit, m-am relaxat în ultimul hal.
Orice vis devine realitate, dacă eşti tâmpit.
Poţi fi pus la locul tău cu medicamentul potrivit.
Uitându-mă pe geam, mă-ntorc şi plec din nou.
Te invit să vii când nu sunt, prezenţa ta îmi face rău
Prietenii care m-acceptă aşa cum sunt, mă plictisesc.
Iar cei care fug de mine nu-i mai găsesc.
Dacă mi-ar permite să fiu cum sunt, nu aş mai scrie,
Ci m-aş duce zâmbind de două ori la puşcărie.
Gândesc la rece, când inima fierbe.
Sunt un intrus un în propria mea lume mă simt exclus,
Plec departe...
Refren: Plec de tot, departe de tot
De tot ce-am avut, dar am pierdut,
Plec departe, plec pe Marte
Şi-acolo poate, poate, poate...x2
Şi mai departe, şi maï departe...
