Chaper IV: Nutella

94 8 6
                                    

Astrid's POV
Îmi deschid ochii deranjată de gemetele ce se aud de lângă camera de lângă. Ce naiba? Lângă camera lui Niall, era camera lui... Harry? Ella! De fapt, Alexis! Nici eu nu inteleg cum ne-am impartit in camere, dar asta e. Când să mă ridic îmi dau seama că irladezul mă ține strâns în brațe. Cu greu am reușit să mă ridic de lângă el, iar în locul meu am las o pernă. I-am aruncat o ultimă privire înainte să ies pe ușă si am zâmbit după care am coborat jos. Am pregatit foarte multe clătite cu Nutella, am pus 2 farfurii pe o tavă, lângă ele un pahar cu un suc de portocale și am urcat scările, având grijă să nu scap tava. Am intrat în camera, iar Niall dormea ca un înger. Am schițat un zâmbet și m-am dus lângă pat am lasat tava pe noptiera de lângă și când am aruncat o privire spre canapea mi-a vazut hainele călcate și împachetate. Mi-am pus jeansi mei negri și rupți iar după mi-am dat jos ploverul și mi-a luat cămaşa în carouri roșie. Când să îmi închei ultimul nasture l-am auzit pe irlandez căscând.
- Neata. îi spun în timp ce eram atentă să îmi închei cămașa.
- Auzi și tu, nu? mă întreabă somnoros.
Cred că se referea la gemetele care se auzeau din camera vecina. M-am înroșit.
- Da... Și eu aud.... Mai bine ai manca clatitele alea...
Nu a mai zis nimic și s-a pus pe mancat. După ce a terminat prima farfurie s-a uitat la mine iar eu am început sa râd. În jurul gurii avea multa Nutella. Radem încontinuu, nu mă mai puteam opri iar el se uita confuz la mine.
- Ai... Ai... mă chinuiam eu să îi spun în timp ce râdeam.
- Am ce? întreabă incruntandu-se.
Mi-am luat telefonul I-am făcut o poza, I-am aratat-o și când s-a văzut a început și el să râdă. Am început să îl ajut să își ștergă Nutella de pe fața. Alexis... Și m-am oprit brusc. Ce naiba am facut? Am dat-o afară pe Alexis din camera, am dormit cu Niall și acum mă comport de parcă am fi foarte apropiați?! Ce naiba a fost în capul meu?!
- Ai pățit ceva? ma întreabă îngrijorat blondul.
- Da... Nu. N-am nimic. Eu mă duc jos, tu termină de mâncat.
Se uita ciudat la mine, iar eu am coborât jos. Aparent toți dormeau încă. Așa că am decis să le pregătesc și lor prima masă pe ziua de azi. Am deschis ușa și Zayn mi-a apărut brusc în față. Sincer, m-am speriat. Eram cu mâna pe inima și încercat să îmi reglez respirația.
- Scuze, nu am vrut să te speri. Ești ok? mă întreabă.
- Nu, e în regulă și sunt ok... O să fac niște clătite și sandwich-uri pentru ceilalți.
- Te ajut și eu.
Așa că ne-am pus pe treabă și într-o ora am terminat iar apoi am organizat o masă perfectă. Aud ușa cum se deschide, mă întorc și o vad pe Kate.

- Hmmm, miroase atât de bine. Clatite! spune Kate și încep să râd. Deci, Zayn, spune în timp ce înfulecă o clatită, dacă ai ocazia, mută-te cu ea! Face o mâncare excepțională. *Face o pauză* Oh, dar trebuie să ajungi înainte să o mănânce, pentru că altfel mori de foamne.

Zayn nu a spus nimic, s-a uitat la mine și zâmbit, iar dupa si-a mutat privere pe ușă, pe care intrau pe rând toti, mai puțin Niall. Alexis se uita urât la mine pentru a nu știu câta oara.
Kate's POV
Nu îmi pasă cât de ciudat arătăm, clătitele erau geniale. Uşa se deschide și intră toți mai puțin irlandezul. Minunat, or să îmi mănânce clătitele. Alexis iar încerca să o omoare pe Astrid din priviri.
- Astrid, te duci te rog să îl chemi pe Niall, trebuie sa vorbesc cu el.
- Ok... spune încet.
- Alexis îmi aduci te rog geanta? o rog pe blondă.
- Mda... spune plictisită.
Aştept să iasă... 3... 2... 1.
- Ella, trebuie să îi apropriem pe Niall și pe Astrid.
- Exact! Doar că ea nu va vrea pentru că blonduța îl place.
Așa că eu, Ella și băieții, mai puțin Zayn care se uita în gol ne-am chinuit să găsim o soluție timp de jumătate de ora.
- Pare imposibil. Oare ce să ne facem? se aude vocea lui Niall.
Aveam gura în formă de "O".
- Ce anume să faceți? spune Astrid care intra in bucatarie.
- Nimic. spun cu o voce subțire.
- Deci, ce ați făcut voi doi sus? Astrid ți-a luat cam mult să îl aduci pe Niall. îi zice Harry, salvandu-ne.
Ma abțineam să nu râd, la fel și ceilalți.
- Niall noi doi trebuie sa vorbim. îi șoptesc. Ok, eu am terminat de mancat. Complimente bucătarilor.
M-am ridicat de la masă, irlandezul făcând la fel și am plecat amândoi, în timp ce Ella ne privea confuză. După ce ne-am asigurat că nimeni nu va auzi conversația mi-am fixat privirea pe baiatul din fața mea.
- Uite Niall trebuie să vorbim. Pare ca îți place Astrid și...
- Da, e uimitoare... spune înrosindu-se.
- Doar că... Alexis, sora ei v-
- Alexis este sora ei?!
- Sora vitregă... Și idea e ca este obsedată de tine, iar Astrid te va respinge mereu pentru că nu vrea să o supere chiar dacă este o scorpie...
- Oh...
*Intre timp în living*
*Astrid POV*
- Unde sunt ceilalți? mă întreabă Zayn aşezându-se lângă mine pe canapea.
- Habar nu am... spun privindu-l în ochi.
Cred că am stat așa ceva timp până când brusc am ajuns deasupra lui. Încetul cu încetul ne-am apropriat, buzele noastre fiind la câțiva centimetri distanță. Inevitabilul s-a produs, buzele noastre lipindu-se. Era un sarut tandru până când cineva a bătut la ușa. Dar drumurile erau blocate... Poate e un vecin de-al baietilor? Probabil. Mă dau jos rapid de pe brunet și mă grăbesc să deschid ușa. Aud un plânset de bebeluș. Un bebeluș?! O femeie tânără, avea în jur de 25 de ani, avea o fetiță în brate și o geanta destul de mare în mână.
- Bună, sunt Cassie, ne-am mutat de curând... Am o problema în familie și trebuie să ajung urgent, babysitter-ul nu poate ajunge. Nu pot sa o iau si pe ea cu mine, as risca. Va las un numar si in geanta sunt toate lucrurile de care aveti nevoie daca acceptati sa aventi grija de ea. Va rog! Nu mai am alte optiuni. Nu am cu cine sa o las... Te plătesc cu cat vrei.
- Am eu grija de ea... ma ofer. Cat timp? Nu vreau bani, mă bucur că am putut fi de ajutor.
- În jur de o săptămână în cel mai rau caz. S-ar putea să mă întorc mâine sau nu știu. Îți las și numarul... Si o copie după buletin. Te rog, ai grija de ea.
Mi-a notat pe o foaie pe care avem copia dupa bulentin numarul ei si mi-a lasat si numarul ei de telefon, plus o chieie de la casa in cazul in care a uitat ceva. Cata incredere are... Probabil ca e grav. Si totusi e si ciudat.
- Stii, sotul tau imi pare cunoscut... imi spune in timp ce imi inmaneaza foaie.
- Nu este sotul ei! se aude o voce cea ce ma face sa ma intorc.
Niall...
- Imi cer scuze... Scumpo, mami pleaca dar se intoarce, da? Te iubesc pitico, ii spune si o saruta pe frunte in timp ce o lacrima I se scurge pe obraz. Tin-o pe Olivia si ai grija de ea, te rog. spune plangand si pleaca.
Mi se rupea inima in doua vazand biata femeie...
- De e Astrid asa de rosie? intreaba Louis deodata.
- Si de ce respira Astrid si Zayn asa greu? spune Alexis ranjind.
- Nu este adevarat. spun si plec cu Olivia.
Restul zilei mi-am petrecut-o jucandu-ma ca micuta Ovi, asa cum am hotarat sa ii spunem toti.
- Astrid, am pregatit laptele, imi spune Louis si imi da biberonul roz.
- L-ai probat?
- Dap.
Era adorabila.
- Lou, porneste televizorul, vreau sa vad daca am cum sa ajung acasa...
"Vesti proaste, vremea se inrautateste, iar drumurile raman blocate in continuare."
Oh, chiar vreau acasa...

Another Fanfiction <1D>Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum