Poveste unei inimi.

Doar o amintire

Era August. Ea încerca să îl uite din răsputeri , dar nu putea , își zicea în sinea ei ca nu poate renunța la ceea ce iubește . Și îl iubea mai mult decât se iubea pe sine , de aceea se ura uneori. Știa ca inima ei , nu ar vrea pe altcineva , indiferent de ce îi făcuse. El era cel care o putea face fericita , care sa îi readucă zâmbetul din nou pe buze , nefacand-o sa mai plângă în fiecare seara de dorul lui.
El , se întoarse în Timișoara cu scopul de a-si da bacul deoarece nu intrase în prima sesiune.
Ea auzise veștile de la prieteni lui . Inima ei , încerca să o aducă lângă cealaltă bucata deoarece nu mai făcea fata singura. O trăgea înspre el , îi era dor. Un dor sufocant și apăsător.
Mama ei era directoare , a rugat-o sa o însoțească cu ea la servici , pentru a nu sta singura.
Fata , cu un glas nemulțumit îi spune ca o însoțește , dar, în ea , era cea mai mare bucurie știind ca s-ar putea sa îl vadă din nou . Pentru ultima data.
A ajuns acolo , când a pășit în curtea scolii avea niște emoții de copil , ca și prima data când vorbise cu el. Stand închisă în biroul mamei sale . Se tot gândea , nestiind cum trec orele. Auzise voci pe coridor , dar nu era vocea lui. Auzise pași , dar nu erau pașii lui.
Mama ei ,intrând dintr-o data , întrerupând liniștea și gândurile fetei , o roagă sa meargă la mașină , pentru ai aduce niște acte sa le semneze.
Fata pornește sper mașină , trecând prin holul internatului , cu sufletul la gura , așteptând ca el sa își facă apariția . Dar , ieșise la fel de dezamăgită ca și cum intrase.
Când urca treptele sa ajungă din nou în clădire , se uita în sus . Și îl văzuse , privind-o cu aceeași ochi. El parcă vroia sa urle la ea , dar nu spuse nimic , stătea acolo pur și simplu , și o privea îndelungat. Ea , se uita la el cu ochii în lacrimi , ne fiind în stare sa scoată o vorba . Se privea doar , și le era dor de ochii celuilalt.
Inima fetei bătând sa iasă din piept parcă sa ajungă la el. Ea o împiedicase , lasă capul în jos și intra înapoi în clădire cu lacrimile în ochi.